În spatele scandalurilor culturale (problemele reale şi protestele formale)

An de an, fiecare sesiune de finanţare a proiectelor şi publicaţiilor culturale, Administraţia Fondului Cultural are de răspuns unei serii de contestaţii şi acuzaţii. Institutie publica subordonata Ministerului Culturii, AFCN „oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale”. Criteriile de acordare a finanţărilor sunt destul de clare, atât pentru publicaţii, cât şi pentru proiecte. Cu toate acestea, oricâte jurii s-au succedat, nu a fost secţiune a concursurilor care să nu fie privită cu neîncredere de aplicanţi. Din start, merită spus că tipul de argumentaţie folosit de cei care protestează expune, în mod relevant, câmpul de aşteptări al celui care propune un proiect cultural pentru finanţare în România de azi.

Discursul cultural autoritarist

Mi-am permis să numesc astfel poziţia pe care o exprimă o scrisoare de grup semnată de persoane din jurul scriitorului Nicolae Breban, cărora li s-au adăugat şi alte semnături, în principiu legate de proiectele respinse de AFCN. După Acad. Nicolae Breban şi Acad. Dumitru Radu Popescu, lista continuă cu Mihai Popa, director, Editura Academiei Române, Ioan Cristescu, președinte al APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), Cassian Maria Spiridon, președinte al ARPE (Asociația Revistelor, Publicațiilor și Editurilor), Aura Christi, ale cărei calităţi de scriitor și editor sunt de nedezlipit de revista, fundaţia şi editura primului semnatar al scrisorii, Cosmin Perța, director, Editura Tracus Arte, unde fondator este al patrulea semnatar al scrisorii, Magda Ursache, scriitor şi Iolanda Povară, Alexandra Ciutacu, Doina Argeșeanu, Liliana Ionescu, redactor, redactor-șef adjunct, redactor-șef adjunct, respectiv, șef serviciu economic la Editura Academiei, condusă, aşadar de al treilea semnatar al scrisorii. Nu aş fi început prezentarea acestei poziţii cu o enumerare de nume dacă, numele nu ar fi miza principală a protestului publicat pe site-ul revistei Contemporanul. Potrivit scrisorii, „gravele erori de evaluare făcute la sesiunea de proiecte editoriale AFCN” sunt legate de nedreptăţireamarilor edituri și publicații naționale: Editurile Academiei, Ideea Europeană, Timpul, Contemporanul, Convorbiri literare” (adică instituţiile la care lucrează vreo 10 dintre cei 12 semnatari ai scrisorii). Ca prin minune, această nedreptate este reclamată de semnatari după ce au aflat că nu au primit bani şi nu înaintea concursului, când a fost „stipulată următoarea condiție impusă de Consiliul AFCN în anul 2014, și anume: Nu sunt admise pentru finanțare titluri editate sau reeditate în ultimii 30 de ani”. Ca să ne întoarcem la atenţia acordată numelor de semnatarii de la Contemporanul, nedreptăţiţii sunt academicieni sau „personalităţi ale culturii române” dar şi „proiecte de anvergură europeană şi naţională”. Nemulţumirea esenţială privind componenţa Consiliului AFCN potrivit acestui stil de contestare priveşte absenţamarilor nume ale culturii române vii”, un criteriu cuantificabil, probabil tot pe baza unei liste. Pentru a încheia productiv, toată treaba este expediată Academiei Române, domnul acad. Ionel Valentin Vlad, domnului Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului României, domnului Victor Ponta – Prim-ministru al României, domnului Valeriu Zgonea – Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnului Georgică Severin, Preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media a Senatului României, domnului Gigel Ştirbu, Preşedintele Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaţilor, domnului director AFCN, Leonard Artur Horvath.

De fapt, toată această confuzie de planuri ar fi putut fi evitată dacă justificările membrilor juriului ar fi fost publice pe site-ul AFCN. Dar, cum esenţa acestui protest este ceva de genul „noi suntem valoarea, noi trebuie să primim bani”, concluzia să fie schimbaţi toţi, să se refacă legislaţia, să se dea mai mulţi bani… este exact aşa cum sună.

Protestul bazat pe probleme reale

Dacă proteste precum cel de mai sus par redactate numai pentru a decredibiliza orice reproş s-ar putea face funcţionării AFCN, o serie de artişti plastici au elaborat o scrisoare* care pune sub semnul întrebării jurizarea secţiunii Arte Vizuale. Solicitând anularea rezultatelor din prima sesiune de concurs a secţiunii şi „verificarea componenței comisiei de evaluatori și să decadeți din drepturi respectivele persoane pentru gravele incompatibilități între nivelul de pregătire profesională și cel moral necesar operării unei selecții responsabile în domeniul artelor vizuale din fonduri publice și cel demonstrat prin selecția rău intenționată și incoerentă operată de dumnealor”, scrisoarea artiştilor expune mari discrepanţe între pretenţiile concursului şi rezultatele sale. Sunt sesizate posibile incompatibilități între statutul de evaluator al membrilor și funcția deținută dar şi „eventualele legături de corupție cu asociații, fundații și societăți comerciale precum: Elladium Fun, SC. General Events Hall SRL, Asociația Lumea ta, Fundația Casa Îngerilor, Dicționar de Evenimente, Filozofia – Dragoste de înțelepciune, SC. Axis Mundi Consulting SRL. sau Asociația Cetățenilor Europei de Est”. Nu mai puţin de 9 proiecte finanţate sunt reclamate ca incapabile să demonstreze capacitatea de a derula un proiect cultural sau de a-l promova și nici un obiect de activitate care să-i califice pentru accesarea de finanțări în domeniul artelor vizuale”. Acestora li se adaugă trei proiecte care, deşi sunt convingătoare atât prin scopul propus cât şi prin activitatea anterioară a organizatorilor, ţin de alt domeniu de activitate decât cel al artelor vizuale.

Încă nu am auzit să fi existat răspunsuri din partea AFCN la situaţiile reclamate de artiştii plastici, însă acestea ating realităţi problematice ale acordării finanţărilor pentru proiecte culturale în România. Nici măcar o singură verificare a relevanţei proiectului finanţat nu a fost făcută publică de AFCN şi nici nu pare să se întâmple prea curând acest lucru. Desigur, personalul insuficient, lipsa de timp, pot să fie scuze, dar acordarea de finanţări publice reducând verificările la un nivel pur birocratic nu pare să fi dus prea departe… ba chiar, se poate spune, că a încurajat şi s-a hranit din traficul de nume la care îşi doresc să se întoarcă scriitorii din jurul Contemporanului.

* Scrisoarea artiştilor vizuali este semnată de Nona Șerbănescu, artist plastic, Președinte Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, Madalina Mirea, Dr. Istoric de arta, Presedinte Fundația Radu Bogdan, Alex Radu, Manager Aiurart, Andra Rotaru, scriitor, Andreea Raluca Grecu, manager cultural, Vasile Mureșan Murivale, artist plastic, Judit Balko, artist plastic, Președinte Asociația Volumart, Mihai Balko, artist plastic, Asociația Volumart, prof. Răzvan Ion, prof. Eugen Rădescu, Olivia Nitis, curator, vice-preşedinta Asociatiei Experimental Project, Ioana Ciocan, curator Proiect 1990 și SPAM, Alexandra Baciu, artist plastic, Maia Ștefana Oprea, artist plastic, Cristi Gaspar, artist plastic, Vera Ion, regizor, Roxana Dascălu, journalist, Mihaela Miron, manager cultural, Asociația din Pod, Radu Tănăsescu, artist plastic, Adrian Iurco, artist plastic, Antonela Vulpe, artist multimedia, Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, Fifea Alex, actor, Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, Diana Ciocan, Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, Raluca Bumbac, Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, Ana Maria Panaitescu, artist plastic, Gabriel Ispas, designer web, journalist, Irina Chira, manager cultural, Laurențiu Constantin, manager cultural Medieval Praxis, Raluca Enea, director artistic Festivalul de Muzică Veche București, Daniel Ionescu, artist vizual, journalist, Radu Ioan-Mihail, artist visual, Ionela Mihalcea, freelancer, Adnana Cruceanu, student, Diana Preda, trainer, dezvoltator proiecte educaționale, Monica Anastase, actriță și producător, Asociația Tam-Tam, Nicoleta Zagura, Președinte Asociația Art & Heritage, expert în educație artistică, Daniel Petru Ionescu, artist vizual, Kelmend Karuni, regizor, Alexandru Dumitru, artist vizual, Sandra Dragoman, operator cultural, Dan Dumitru Olar, muzician/operator cultural, Manager Logistică Asociația Culturală Du-Ne, Oana Radu, actriță, Cecilia Angheluță, avocet, Daniela Staicu, manager Art in Bucharest, Corina Bernic, manager cultural, autor, journalist, Elena Andrei, artist vizual, fondator Istoriato, Atelierul de vise, Cristian Marian, artist vizual, Doru Dumitrescu, artist contemporan, designer de produs/bijuterie, Criss Barsony, illustrator, Maria Burachu, meșteșugar lemn, artist, Andrei Condoroș, Președinte Asociația Peisagiștilor din România AsoP, Filiala Teritorială Vest, Rodica Rusu, peisagist, Claudia Apostol, architect, Cristina Iulia Ciobotă, Președinte AsoP România, în numele organizației, Michael Engel, arhitect, Fundația Heritas, Sibiu.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: