„Demersuri imitative- conceptul și contextul poemului” a fost a patra întâlnire din cadrul atelierului iar Alexandra Turcu a privit lucrurile punctual:
atelier4 povestit în 8 paşi
1. mergem în bula-patinoar. loc numai bun de exersat lectura. un ecou puternic. o maşinărie care sună aproape la fel de tare pe cât vorbim noi. ne aşezăm în tribună. ocupăm 2 jumătăţi de rânduri+1.
2. citim bancurile transformate în poeme. celei mai îndepărtate persoane faţă de noi. fiecare cuvânt, tare, cu pauze. ca şi cum am vorbi cu cineva. îi dăm celuilalt timp să înţeleagă cuvintele. mă auzi, claudia? încercăm de mai multe ori. putem citi în mai multe feluri. putem trimite sunetele în mai multe puncte. de fiecare dată, poemul este văzut din altă perspectivă.
3. rescriem cel mai prost poem de care suntem în stare. îl corectăm. jos cu clişeele. jos cu schimbările de ritm. rescriem. subtitlul textului: poemul poienii. sunt evocate toate spaţiile-reper de aici: hotelul, spaţiul verde din faţa hotelului, parcul, magazinul, staţia de autobuz. veveriţele.
Foto Cristian Munteanu
4. citim poemele. în cerc. fiecare îşi citeşte poemul în şoaptă. gata. de la capăt. gata. de la capăt. pe rând, prin faţa fiecăruia, răzvan. filmează. când răzvan e în faţa ta, citeşti cu voce tare. ceilalţi continuă. şoapte. şoapte. şoapte. and… cut.
5. – (aflaţi duminică, la lectură)
6. denumire: titluri. întrebare centrală: ce vrei ca cititorul să afle din titlu? în funcţie de asta, o clasificare: titlul-descriere. exemplu din sorin gherguţ. titlul-temă. tot sorin gherguţ. etc. apoi random (sau nu) fact: m.i. are titluri extrem de banale. zicea că nu-l interesează titlul, ci doar volumul/poemul în sine. ex – contrasonet de m.i.
7. recontextualizări. mai multe tipuri şi povestiri:
a) poeţii încearcă să scrie în altă limbă decât cea natală. rezultatul: nu le iese. excepţie: dadaiştii. dintre noi se aude o dată: tzara.
b) text-suport: constantin kavafis, când vei pleca înapoi spre ithaca. deşi post-romantic, kavafis scrie despre mitologie. perspectivă nouă. accentul pus pe importanţa călătoriei şi nu pe finalitatea ei. recomandare: aşteptându-i pe barbari.
c) punct de reper: pindar. tip foarte mişto. cică scrie despre eroii din grecia. de fapt scrie despre sine. el devine elementul-liant al tuturor elementelor din jur.
8. ieşim din bula-patinoar. pe uşa rotativă. 3 câte 3.
A treia întâlnire din atelierul poetic, Demersuri imitative – rime, metri, eufonii – a reținut-o Raluca Ioana Rîmbu:
Schimbăm locaţia din nou. Al treilea atelier de poezie din cadrul Festivalului Licart 2014 îi surprinde pe cei 14 poeţi pe terasă hotelului, unde se chinuie să facă loc tuturor la umbră. Îşi găseşte fiecare câte un scaun, cu puţin noroc, nu foarte ud şi trec la treaba. Discuţia începe de la demersurile imitative ca tehnică de scris folosită încă din Grecia Antică, ajunsă până în Franţa. Aşa, dragii moşului, am ajuns la versul feminin, versul masculin, neavând vreo conotaţie sexuală.
După stabilirea eficienţei în actul creator a acestei tehnici, fiecare dintre cei 14 poeţi îşi citeşte cele din 14 poeme, primite ca temă cu o zi înainte. S-au luat în calcul toate aspectele atât pozitive, cât şi cele negative, susţinute de sfaturi şi explicaţii din partea lui Răzvan, pe baza un text suport ,,Pasărea tăiată” de Elena Mălăncioiu.
În a două parte a atelierului li s-a propus un exerciţiu de creaţie. Fiecare trebuie să găsească un banc şi să-l încorporeze într-un poem, fără nici o alte regulă impusă.
,,Cine-mi spune şi mie un banc?”
Normal că exerciţiul a început cu o serie de bancuri, râsete, iar de cele 20 de minute alocate la început scrierii poemului nu a mai ţinut nimeni cont, iar sărmanii poeţi se aflau într-o până de glume.
,,Tată, ai timp să-mi spui nişte bancuri?
Două clătite se plimbu prin deşert. La un moment dat una se împiedică şi îi sare gemul”
Până la urmă au fost fugăriţi de pe terasă lor, care nu mai era a lor, ci a muncitorilor înfometaţi.
Acum, rămâne să aflăm de la Alexandra de ce nu-şi pot păstra clătitele gemul.
Toată treaba, privită din perspectiva mea, este un exerciţiu chiar interesant, care te provoacă la scris printr-o metodă neconvenţională.
Sesiunea de lecturi 1/1, pe Claudia o vedeți în dreapta sus, singura participantă care, în loc să citească altcuiva, scrie cronica întâlnirii în versuri.
Claudia Văduvescu a scris despre întâlnirea care a încheiat prima zi de atelier poetic la Poiana Brașov.
Al doilea atelier de poezie din cadrul Festivalului Licart 2014, „Genul feminin si poezia azi”, si-a gasit locul pe holurile hotelului, unde, dupa o discutie despre pozitia femeii in literatura contemporana, sensibilitatea ei ca artist poetic si cum a ajuns Cartarescu in manualele de romana, Razvan a propus un exercitiu de creatie.
14 poeti, 14 pasi, 14 versuri si 14 poeme.
Fiecare am participat la scrierea unui „poem colectiv in 14 pasi”, contribuind cu cate un vers dupa ce am calcat de 14 ori.Apoi, pornind de la randul scris a trebuit sa ii adaugam inca 14 versuri.Am format echipe de cate doi, ideea jocului fiind compunerea unui poem cu titlul „Feminin” avand ca muza colegul/colega de echipa.Membrii echipelor si-au soptit reciproc poemele pentru ca in final sa fie povestite de cel/cea ce a servit drept inspiratie pentru scrierea lor.Eu am ales patru poeme care au fost recitate si am scris unul despre intreaga treaba.
„îmi număr pasul ar fi mers pe 14 tocuri
în schimb a luat pe şold blugii tatălui
în care să îşi poată forma mersul de femeie emancipată cu coaie
să îşi poată striga tatăl bărbat
sămânţă din adâncul plămânului stâng
Femeia bibelou spartă de strigăt
Femeia anjmal de companie asasinată de un american furios
Femeia care sărută buzele unei alte femei şi îi pipăie sânii
analizează-mi mersul
spune-mi prin ce am trecut
& pipăie-mi sânii
mi-am dat seama că nu îmi pot lasa părul mai lung de şold
A C O L O
începe o nouă eră
o lume cu bărbaţi delicaţi
un travestit, un nebun şi o femeie
care joacă monopoly”
Anastasia Gavrilovici a scris despre întâlnirea care a deschis Atelierul poetic din cadrul finalei Licart:
„Când ne așezăm în cerc, cu pix și foaie în dinți, părem un mic trib care se pregătește să examineze prada. Iar prada noastră, în decursul celor opt întâlniri de la Licart, este poezia. Ce se întâmplă aici îmi aduce aminte de ceva ce făceam în copilărie: în momentul în care îmi pierdeam siguranța sau interesul față de o jucărie dragă, curiozitatea sau mai degrabă neîncrederea și dorința de a ajunge la esență, la locul de unde se declanșează orice mișcare mă făceau să tai și să scormonesc burtica de pluș, să scot (ne)răbdătoare câlții până când dădeam de mecanismul ingenios și misterios de la care pornea totul. Sau, mai pe scurt, pentru nevoia de a știi adevărul și de a-mi explica modul în care funcționează, ce anume din ceea ce se petrece la nivel tehnic în casetuța cu baterii și circuite complicate are și un efect concret la suprafață. Ceva similar am făcut la primul atelier din cadrul întâlnirilor din Poiana Brașov când Răzvan Țupa ne-a propus, printre alte lucruri interesante, să mergem backwards în poezie, pentru a descoperi ce se întâmplă în propriul discurs, ce anume ne activează resorturile interioare și cum se construiește textul până ajunge în formula finală, cea care ajunge la cititor.
Adaptate, sarcinile de lucru au sunat cam așa:
1. Taie-ți centura de siguranță și spune cine ești.
2. Nu gândi, doar scrie.
3. Scrie cel mai prost poem pe care ți-l poți închipui.
Primul exercițiu de scriere s-a dezvoltat în jurul autenticității. Pornind de la ideea că, așa cum spunea Wilde, toată poezia proastă este sinceră, am încercat, printr-un dicteu automat care a durat trei minute, să dăm frâu liber la tot ce ne trece prin cap, în ideea că atunci când scriem fără oprire și fără să acordăm atenție, unele lucruri formulate astfel pot exprima, în mod inconștient, ceva mult mai adevărat sau reprezentativ despre noi în comparație cu un text pe care îl gândim și din care scoatem balastul, pe care îl cosmetizăm până ajungem la varianta comprimată, dar densă și până la impresia de limpezime a discursului. Întrebarea este dacă în aceste poeme mai suntem sinceri cu noi înșine sau dacă adevărul de pierde odată cu dirijarea emoțiilor și controlul asupra limbajului.
A doua parte a atelierului s-a centrat pe identificarea unor elemente care pot altera discursul poetic și care periclitează calitatea imaginilor construite. Utilizându-le, am scris fiecare dintre noi cel mai prost poem de care suntem în stare și asfel, ne-am stabilit niște criterii personale în funcție de care apreciem valoarea unui text.
Contrapunctul acestui demers a fost să vorbim despre un poem care ne-a marcat și care a avut un rol hotărâtor în individualizarea propriului mod de a scrie. De la Eminescu și Bacovia la Teodor Dună, de la Mariana Marin și Virgil Mazilescu la Elena Vlădăreanu, dar neuitând de Bukowski și Jerome Rothemberg, turul de forță al poemelor formatoare ne-a apropiat cu încă puțin pe unii de alții și pe toți de poezie.”
poezie de azi cu răzvan ţupa
Manage Consent
To provide the best experiences, we use technologies like cookies to store and/or access device information. Consenting to these technologies will allow us to process data such as browsing behavior or unique IDs on this site. Not consenting or withdrawing consent, may adversely affect certain features and functions.
Functional
Mereu activ
The technical storage or access is strictly necessary for the legitimate purpose of enabling the use of a specific service explicitly requested by the subscriber or user, or for the sole purpose of carrying out the transmission of a communication over an electronic communications network.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistics
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.