Am mereu dificultăți să rămân la un singur poem când e vorba așa. Anul ăsta aici am parcat:
Care-i al tău, nu ezita să îmi spui în comentariu aici, poate le strângem și alegem ce e mai bun într-o postare mai pe larg.
Am mereu dificultăți să rămân la un singur poem când e vorba așa. Anul ăsta aici am parcat:
Care-i al tău, nu ezita să îmi spui în comentariu aici, poate le strângem și alegem ce e mai bun într-o postare mai pe larg.
(continuare de aici -A– si de aici -B– și de aici-C-)
Mijloace de transport în comun 2. Realitate (colectiv)
În 2010, Teodora Dumitru nota în revista „Cultura” pe marginea unui text exploziv al francezului Jacques Roubaud („Obstination de la poésie”) câteva dintre semnele declinului poeziei. În afara dezorientării din lumea editorială, încă și mai interesantă este fuga de poezie repliată în spatele „versului internațional liber”. Poeziei din ultima jumătate de secol i-au fost reproșate de foarte multe ori mizele intime, limitarea perspectivei la detalii irelevante și așa mai departe. Însă o bună parte a poeziei se întâmplă chiar în spațiul public, între reperele grupurilor naționale ori culturale pe care părerile generale par să le considere uitate de poezie. Continuă lectura Fața publică a poeziei (D)