Tag: Dósa Andrei

Cât de discretă poate să fie poezia: Laurențiu Ion (Subcapitol) despre proiecțiile cu poeme

Când e vorba despre poezie în cluburi, imaginea care se formează automat este aceea a unui public mai mult sau mai puțin agresat de chinurile lirice ale unei persoane aplecate peste un microfon. Dar se poate și altfel. La începutul lunii aprilie, revista online de poezie și fotografie Subcapitol, și-a scos textele în Club Control. Evenimsubentul “Poezie pentru pământenis-a trecut în cele două zile de proiecții de poezie de la eșec la succes. La începutul primei seri părea că fragmentele de poeme se vor pierde printre ornamentele peretelui din club. Până la urmă, organizatorii s-au adaptat din mers și poemele și-au făcut loc între jocurile de lumini din club. L-am invitat pe Laurențiu Ion, fondatorul Subcapitol.ro, să explice pentru poetic.ro cum a formulat evenimentul care a găsit un loc natural pentru poezie între discursurile gălăgioase. Fragmentele prezentate au aparținut autorilor Adelina Pascale, Alex Văsieş, Alexandra Negru, Anastasia Gavrilovici, Dósa Andrei, Claudiu Komartin, Cosmin Perța, Cosmina Ștefania Oniciuc, Costel Onofraş, Cristina Alexandrescu, Dan Dediu, Dmitri Miticov, Ecaterina Bargan, Horia Șerban, Ilinca Mare, Laurențiu Ion, Ligia Pârvulescu, Marius Aldea, Marius Surleac, Mădălina Nica, Radu Nițescu, Valeriu A. Cuc, Valeriu Andrișcă, Victor Țvetov și Vlad Viski.

(foto: Manuela Dospina)

Care a fost intenţia şi cât a ieşit din ea?

sub1Nu știu exact cât de bine s-a înțeles conceptul expoziției noastre — mai ales că, în prima seară, au existat câteva probleme tehnice (unele versuri nu se vedeau, numele autorului era proiectat prea jos etc.) — dar intenția noastră a fost clară: să expunem versurile unor autori tineri într-un spațiu mainstream, unde oamenii vin de regulă să bea o bere și să asculte muzică, nicidecum să citească poezii. Mă refer aici la oamenii care nu au nicio legătură cu lumea literară, care nu au auzit de Radu Nițescu sau Andrei Dósa și care, în general, nu citesc poezie contemporană. Cineva mi-a spus că versurile expuse în Control seamănă cu niște statusuri de pe Facebook; se referea, desigur, la statusurile mișto, scrise inteligent. Nu întâmplător am ales să le proiectăm pe un singur perete. Cumva, „cool poetry for a lost generation.” Și cred ne-am atins scopul: au venit mulți oameni, mai ales în prima seară, s-a vorbit despre eveniment (de rău sau de bine) și, foarte important, au venit oameni care nu au nicio legătură cu lumea literară. Și asta nu a fost decât un „teasing”. Continuare

Problemă pentru acasă oferită de Târgul Naţional al Cărţii de Poezie şi o rezolvare posibilă

Ceva ce trebuie văzut. In acest an, Târgul Naţional al Cărţii de Poezie merită felicitat. Din cele 10 cărţi prezentate în seara dedicată celor mai bune cărţi de poezie, numai trei dintre ele păcălesc criteriul pe care se jură organizatorii că l-au folosit (“Au fost luate în calcul topurile şi bilanţurile publicate în revistele Cultura, Observator Cultural, România literară”).

Titlurile alese de organizatori pentru gala de vineri, 16 mai 2014, ora 18.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române, în cadrul celei de-a V-a ediţii a TNCP/Târgul Naţional al Cărţii de Poezie sunt:

Ştefan Baghiu, Spre Sud, la Lăceni, Editura Cartea Românească

Bogdan Coşa, O formă de adăpost primară, Editura Cartea Românească

Claudiu Komartin, Cobalt, Casa de Editură Max Blecher, Bistrița

Angela Marcovici, Intimitate, Editura Charmides, Bistrița

Viorel Mureşan, Salonul de toamnă, Editura Tracus Arte

Ioana NicolaeAutoimun, Editura Cartea Românească

Ioan Es. Pop, 1983.Marş.2013.Xanax, Editura Charmides

Dan SociuVino cu mine ştiu exact unde mergem, Editura Tracus Arte

Eugen Suciu, Ţeasta, Editura Tracus Arte

Krista Szöcs, Cu genunchii la gură, Editura Charmides

Nu o să spun care sunt cele trei titluri pompate în topul tncp, şi pt ca poeţii respectivi n-ar trebui să aibă mare vină. Şi nici organizatorii… pt că 7 cărţi alese pe merit din 10 este totuşi un procentaj care promite.

În schimb merită spus care sunt volumele nedreptăţite. Cei interesaţi pot să controleze şi vor constata că, în topurile şi bilanţurile invocate de tncp-işti, mult mai des pomenite decât unele titluri nominalizate sunt „Bonobo sau cucerirea spaţiului” de  Stefan Manasia, „American Experience” de Dósa Andrei şi „Rezervația de îngeri”de Brumaru Emil. Aşa înţelegem de ce se feresc promotorii de topuri şi premii româneşti ca de tămâie să facă publice criteriile după care judecă. Personal, încă nu îmi revin din surpriza plăcută a raportului 7 cărţi meritoase la 3 introduse pe sub mână (unul dintre titlurile nominalizate nu prea se găseşte chiar deloc în topurile invocate drept ghid de “sinteza în care au fost cuprinşi critici şi comentatori literari” şi nici între “premiile acordate la Gala Tinerilor Scriitori, Gala Radio România Cultural şi Gala revistei Observator cultural” chemate şi ele drept scuză pentru praful aruncat în ochi).

Partea bună, atunci când se întâmplă aşa, este că orice nemulţumit de serviciu poate să spere că data viitoare ar putea să îşi găsească volumul pe cele trei locuri de pompare dincolo de merit. Desigur, toată lumea merită încurajată, dar nu ştiu dacă minţitul poate să fie confundat cu încurajarea. Şi până la urmă, ce carte nu are măcar un merit…

Să ne prefacem că totul este în regulă, aşadar… Dacă tot faci o gală, de ce să nu inviţi şi galezi?!

Pentru că tot veni vorba… ce ţi-e şi cu etimologia asta:

L’origine de ce mot ne semble pas bien établie et répond à l’italien, au portugais gala où il signifie « magnificence, faste, réjouissance », mais l’ancien français avait gale et galer (« se réjouir, dépenser » dont « régaler » est un composé) et gala est peut-être une réimportation d’un mot originellement français, ou une création (si c’est le cas, assez unique avec sa terminaison en a) pour éviter l’homophonie avec « gale » (du latin galla, excroissance), la maladie de peau.
De gala / gale dérivent galon : « passementerie de luxe, ornement de parade », galant signifiant autrefois « bien habillé ».
Quant à gale, l’étymologie est sans doute germanique et à rapprocher de geil (aujourd’hui « libidineux » en haut-allemand mais encore « gai, réjoui » en Autriche et en vieil allemand geilt (« faste, réjouissance »). Le sens fondamental de ce mot est « plaisir, joie » et « fête ».

Spre disperarea poetilor si muzicienilor, un eveniment cu Open Mic în Silencio

Pe 26 februarie, de la ora 21.00, poeţii Dmitri Miticov şi Andrei Doşa dau piept cu situaţiile sonore semnate de Irinel Anghel în Silencio Bar (Pta Rosetti nr 5).

“Dupa prezentarea initiala avem sesiune de OPEN MICS, insemnand ca oricine se inscrie pe lista noastra poate recita la microfon cateva rime, poezii pesonale” anunţă organizatorii.

Potrivit comunicatului oficial se pregăteşte o seară de performance de povestit prietenilor: “Miercuri ne jucam de-a poezia contemporana performativa cu tanarul punk Dósa Andrei, care a avut un demers existential destul de imprevizibil. Daca in 2011 a absolvit cursurile masterului de Scriere Creatoare, un an mai tarziu il vedem lucrand in constructii, apoi la spalat vase in America. Ocupatia lui actuala este de natura obscura. Ce stim sigur este ca scrie bine, insa doar din arta nu a supravietuit inca nimeni. /// Cartea lui Dosa de debut pentru care a luat premiul Iustin Panta si premiul Mihai Eminescu – Opera Prima: <Cind va veni ceea ce este desavirsit> (Editura Tracus Arte, 2011). <American Experience> este cea de-a doua carte scoasa la editura Cartea Romaneasca in 2013”.

Dmitri Miticov s-a nascut la 1 septembrie 1980, in Targoviste. A publicat volumele de poezie “Efectul de pelicula” (2006, Editura Vinea), “Numele meu e Dmitri” (2010, Editura Paralela 45) si “Dmitri: uite viata” (2012, Casa de Editura Max Blecher).

Dacă e să găsesc ceva despre care
pot spune astăzi cu mîna pe inimă
că am tot profitat, atunci am profitat
din plin de vederea periferică. Și
chiar dacă o să mă urăsc pentru asta
cîndva, se impune metafora vieții
și a locurilor în care ajungem
să ne purtăm ca pe terenul sintetic:
ridicăm capul și vedem inși care se
demarcă.

dmitri mitocov

Irinel Anghel – www.irinelanghel.eu. Creaza compozitii spontane si situatii sonore derutante prin actiuni electronice asupra cuvintelor celorlalti.