Arhive etichete: Ştefan Manasia

Upgrade la a șaptea ediție a Festivalului de Internațional de Poezie București

WildpilgrimFestivalul inițiat acum șapte ani s-a remarcat până acum doar prin mișcările de forțe pe care le-a presupus. Anul acesta, lucrurile s-au schimbat. În primul rând, prin invitarea în România a unuia dintre puținii poeți contemporani care au deja o aură de legendă bine conturată. Coreeanul Ko Un (foto) este în fiecare an numit printre scriitorii considerați favoriți pentru premiul Nobel, faima lui combinând o biografie spectaculoasă (activist anti-capitalist, condamnat, călugăr, automutilare) și un stil de poezie inconfundabil.

În plus, acum festivalul organizat de Muzeul Național al Literaturi din București are parte de o promovare profesionistă.

Potrivit unui comunicat de presă anul acesta vor fi

• 22 de invitaţi din străinătate, pe lista oaspeţilor numărându-se poeţii nominalizați la Premiul Nobel pentru Literatură, precum Ko Un (Republica Coreea), Yang Lian (China) și Mircea Cărtărescu
• Amploarea din acest an a proiectului transformă Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) în cel mai important festival de gen din România
• Eveniment special dedicat aniversării Dada, la care participă performeri din 7 ţări / „DADA 100: poezie sonoră, simultană, experimentală şi de avangardă”
• Lecturi publice, mese rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz în 10 locaţii din capitală: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours, Galeria Romană, Muzeul Municipiului Bucureşti, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi – Mărțișor”
• Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a VIII-a (marcând prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor – 21 mai 2016)

Citește în continuare Upgrade la a șaptea ediție a Festivalului de Internațional de Poezie București

Desfăşurătorul serii de poezie românească de la Berlin 2009-2016

ricarda ioana acosmei foto de ana chiriţoiu
Ricarda Ciontos, Ioana Nicolaie şi Constantin Acosmei la prima petrecere de poezie românească în Literaturwerkstatt

 Vineri seară, o nouă petrecere de poezie românească este găzduită de Literaturwerkstatt în Berlin. ICR Berlin a organizat toate cele trei întâlniri cu publicul din Kulturbrauerei, spaţiul în care societatea germană care ne găzduieşte a organizat atât serile de poezie cât şi un eveniment dedicat prozei româneşti din ultimii ani. După coordonarea pe care evenimentul a primit-o din partea Andreei Dincă la ediţiile trecute, Claudiu Florian şi Daniela Duca de la ICR Berlin vor fi nevoiţi să facă faţă pentru întâlnirea din acest an unor aşteptări destul de mari atât din partea publicului cât şi a poeţilor invitaţi. „Publicul poate intra şi ieşi ori de câte ori doreşte, mai ales că în curtea interioară din Kulturbrauerei i s-a mai pregătit o surpriză. Marcând 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876) Modulab va prezenta o hipnotică proiecţie holografică cu mapare, ce are ca focus Coloana Infinitului, precum şi diverse alte motive şi simboluri tradiţionale româneşti” se arată într-un comunicat.

2009 – „Public receptiv faţă de artele poetice” – Lunga noapte a poeziei româneşti Citește în continuare Desfăşurătorul serii de poezie românească de la Berlin 2009-2016

Armata cu care am cucerit lumea înainte să o dau înapoi celor de care începeam să mă îndrăgostesc

10407671_843375132374894_9218517901212509123_nLa invitaţia Ruxandrei Ceseranu am pus în legătură treaba mea cu poezia cu nebuniile consecvente ale copilăriei. Şi textul pe care l-am trimis îl vedeţi mai jos. Priviţi-o ca pe o avanpremieră a revistei Steaua 1-2 / 2015. Tema era SCRIITORI, JUCĂRII, COPILĂRIE iar din grupajul pe care o să-l găsiţi în publicaţia care va începe curând să circule mai apar T.O. Bobe, Veronica D. Niculescu, Ion Vianu, Mariana Codruţ, Dora Pavel, Calin-Andrei Mihailescu, Radu Pavel Gheo, Simona Sora, Andrei Codrescu, Ioana Nicolaie, Simona Popescu, Corin Braga, Doru Pop, Corina Sabau, Stefan Manasia, Andra Rotaru, Margento Romania, Moni Stanila, Banciu Carmen-Francesca, Peter Demeny, Radu Vancu, Marius Chivu, Romulus Bucur, Cosana Nicolae Eram, Tudor Cretu, Svetlana Cârstean & Ruxandra Cesereanu însăşi. Tabloul a fost pus la punct de graficianul Octavian Bour.

Din păcare nu am nicio fotografie cu soldăţeii în jurul cărora se învârteau jocurile mele. Dar imaginea de când aveam pe undeva pe la doi ani a prins primele jucării pe care mi le amintesc: Minnie, Micul Oşean şi Mieluşelul. De fapt, în fotografie, jucăriile sunt puse pe o ladă lucioasă care s-a aflat mulţi ani după la capătul patului şi care, în timpul războaielor cu soldăţeii (care se numeau pentru mine „cowboy” chiar dacă erau indieni sau luptători din războiul Civil American ori soldaţi din al doilea război mondial) se transforma, pe rând, fie în tanc, ori în diligenţa din celebrul film al lui John Ford. Aşadar, personajul principal al fotografiei pe care o alătur nu sunt nici eu, nici jucăriile, ci lada aceea care găzduieşte pe capac micul meu regiment de jucării. Citește în continuare Armata cu care am cucerit lumea înainte să o dau înapoi celor de care începeam să mă îndrăgostesc

Cu respect, Domnule Nicolae Manolescu vă rog să vă retrageţi din juriul Premiului Naţional Mihai Eminescu

Stimate domnule Nicolae Manolescu,

Mă număr printre cei care sunt gata oricând să recunoască importanţa contribuţiei dumneavoastră la istoria literaturii române. Niciun moment nu aş putea contesta relevanţa poziţiilor dumneavoastră şi nu sunt atât de naiv încât să idolatrizez opinii. Acest lucru l-am învăţat şi din volumele pe care le-aţi semnat de-a lungul timpului.

Din păcate mă văd obligat să vă adresez rugămintea de a lua în considerare prejudiciul pe care îl aduceţi acum singurului premiu literar românesc spre care mai puteam privi cu admiraţie. În urma decernării Premiului Naţional „Mihai Eminescu” la Botoşani, anul acesta pentru 2014, alegerea câştigătorului pentru secţiunea Opera Omnia ne-a nedumerit şi ne-a revoltat pe majoritatea celor pentru care poezia contemporană contează.

Sunt de acord că orice juriu din lume poate să aibă propria opţiune. În cazul de faţă, însă, vorbim despre un premiu a cărui autoritate a fost construită în 24 de ani pe baza onestităţii profesionale a juriului din care şi dumneavoastră faceţi parte. Alegând să premiaţi în acest an un scriitor ale cărui merite pot fi recunoscute în orice alt domeniu în afara poeziei, aţi făcut să coboare o umbră tristă asupra acestei instituţii,  unicul premiu literar din România care mai conta şi pentru altcineva decât prietenii şi colegii laureatului.

Oricât am încerca să împărţim răspunderea premierii subalternului dumneavoastră direct din Uniunea Scriitorilor între toţi cei care fac parte din juriul de la Botoşani, în calitate de lider al unei organizaţii de breaslă care îşi asumă protejarea imaginii şi activităţii scriitorilor, consider că era datoria dumneavoastră să împiedicaţi producerea unei asemenea aberaţii. Atâta timp cât oricare dintre ceilalţi nominalizaţi la acest premiu în 2015 (Mircea Cărtărescu, Liviu Ioan Stoiciu, Marta Petreu, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Lucian Vasiliu) reprezintă un reper pentru poezia contemporană de la noi, premierea singurului autor a cărui operă poetică nu s-a impus încă între formulele relevante ale poeziei de azi este un gest regretabil care distruge atât credibilitatea cât şi relevanţa Premiului Naţional „Mihai Eminescu”.

Tocmai aprecierea importanţei activităţii dumneavoastră pentru supravieţuirea Uniunii Scriitorilor şi, mai ales, lucrurile esenţiale pe care le-aţi scris de-a lungul timpului mă determină să vă rog respectuos să nu adăugaţi Premiul Eminescu de la Botoşani lungii liste de proiectele în care capriciile şi jocurile de presiune ale breslei pe care o reprezentaţi sunt o regulă.

Retragerea dumneavoastră din acest juriu pentru anii care urmează este singurul gest care putem spera că va restabili credibilitatea Premiului Naţional „Mihai Eminescu”.

Cu respect,

răzvan ţupa

www.poetic.ro

UPDATE 10.10- Un apel care consideră că întregul juriu de la Botoșani ar putea să își asume răspunderea erorii din acest an (și a cărui discutare prealabilă a influențat poziția mea de mai sus) a fost lansat pe Un Anotimp în Berceni și Biographia Litteraria fiind semnat până acum de Claudiu Komartin, Radu Vancu, Rita Chirian, Octavian Soviany, Florin Iaru, Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Paul Cernat, Dan Coman, Marin Mălaicu-Hondrari, Svetlana Cârstean, Andrei Terian, Mihail Vakulovski, Bianca Burța-Cernat, Ștefan Manasia, Alex Goldiș, Bogdan-Alexandru Stănescu, Liviu Antonesei, Ionel Ciupureanu, Nicolae Avram, Elena Vlădăreanu, Alexandru Vakulovski, Cosmin Perța, Ion Buzera, Paul Vinicius, Anca Mizumschi, Dan Iancu, Ciprian Măceșaru, Andrei Dósa, Aleksandar Stoicovici, Sorin Despot, Radu Nițescu, Laurenţiu Ion

Update 11.30- Din partea domnului Al.Cistelecan, membru în juriul de la Botoșani, am primit următorul răspuns la nelămuririle mele: „Asupra mea Nicolae Manolescu n-a făcut nici o presiune, nici măcar una aluzivă. Ca toate premiile, și acesta se acordă prin majoritate de voturi. Dacă pînă la verdict în interiorul juriului au existat disensiuni, din clipa în care majoritatea e stabilită acestea nu mai au nici o relevanță, iar premiul e, firește, atribuit de juriu, nu doar de o parte a lui”.

De asemenea, domnul Gellu Dorian, inițiatorul și principalul organizator al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” dovedește încă o dată că nu este o întâmplare faptul că în toți acești ani instituția pe care a pus-o pe picioare s-a impus ca manifestarea cea mai importantă din România atunci când vorbim despre premii de poezie. Din nou, este singurul organizator de premii care răspunde normal controverselor create în jurul evenimentului pe care îl susține: „n-au fost presiuni din partea U.S.R., pentru că nu este nici organizatoare, nici partener. Decizia i-a aparţinut juriului şi numai juriului. Iar noi cei de la Botoşani o respectăm, atîta timp cît laureatul s-a aflat printre nominalizaţi şi nu a fost impus din altă parte. Şi aşa cum era de aşteptat, ca şi în alte ocazii, au apărut şi vor apărea comentarii. Eu îmi asum toate cele ce sunt legate de organizare şi buna desfăşurare. Şi din acest punct de vedere a fost totul foarte bine. Sperăm şi ani mai buni.”

Concluzia mea (r.ț) este că prezența domnului Nicolae Manolescu în juriu, oricât de ofertantă ar fi din punct de vedere al imaginii pentru organizatorii locali, a dat naștere tuturor speculațiilor și acuzelor din această perioadă. Retragerea dânsului ar fi un prim pas spre restabilirea prestanței Premiului Național „Mihai Eminescu”, o instituție formulată independent de Uniunea Scriitorilor. Amintesc și faptul că Nicolae Manolescu, în calitate de președinte USR, este deja obișnuit să amestece reproșurile legitime cu cele aberante, de aceea nu mă interesează absolut deloc atacurile la persoană.