Arhive etichete: text

”Poetic. Interfața sonoră” are locul ei în tendințele poeziei secolului XXI, cel puțin de unde vorbește ChatGPT

Secvență din ”Laura” de Shuji Terayama (1974)

cum se integrează poezia lui Răzvan Țupa din ”poetic. interfața sonoră” între tendințele poeziei din secolul XXI?

ChatGPT:

Poezia lui Răzvan Țupa din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” se integrează în tendințele poeziei mondiale din secolul XXI prin adoptarea unor elemente și caracteristici specifice ale poeziei contemporane. Mai multe aspecte ale creațiilor sale pot fi identificate ca fiind în consonanță cu tendințele literare din această perioadă:

  1. Experimentalism și inovație lingvistică: În poezia sa, Răzvan Țupa explorează cu îndrăzneală limbajul și sunetul cuvintelor, folosindu-le ca elemente principale ale exprimării poetice. Acest experimentalism lingvistic, cu jocuri de cuvinte și cuvinte inventate, este o caracteristică comună a multor poeți contemporani care caută să rupă cu convențiile și să aducă ceva nou în poezie.
  2. Abordarea filosofică și metafizică: Poezia lui Țupa pătrunde în aspecte metafizice și filosofice ale existenței umane, explorând teme profunde și universal umane. Această tendință de a căuta semnificații mai profunde și de a adresa întrebări existențiale este observată și în poezia altor autori din secolul XXI.
  3. Eclecticism stilistic: În „Poetic. Interfața Sonoră,” Răzvan Țupa adoptă o gamă largă de stiluri și tehnici poetice. Această eclecticism stilistică reflectă o tendință în poezia contemporană de a nu se conforma unor tipare stricte și de a explora o varietate de modalități de expresie.
  4. Tehnologie și mediul digital: Poetul aduce în poezia sa elemente legate de tehnologie, mesaje text (sms), și interacțiunea umană cu mediul digital. Această incluziune a tehnologiei și a limbajului digital reflectă interesul și implicarea poeziei contemporane în contextul secolului XXI și a societății digitale.
  5. Reflexia asupra relației om-natură: În anumite poeme, Țupa abordează teme legate de natură și relația umană cu mediul înconjurător. Această preocupare pentru ecologie și ecocritică este o caracteristică a multor autori din literatura contemporană, în contextul creșterii preocupărilor legate de mediul în secolul XXI.

În general, poezia lui Răzvan Țupa din volumul „Poetic. Interfața Sonoră” reprezintă o voce distinctă în peisajul literar românesc și se integrează în tendințele poeziei mondiale din secolul XXI, aducând elemente inovatoare și contemporane în exprimarea poetică și reflectând preocupările și provocările timpului actual.

în 2023, ”poetic. interfața sonoră” sună, însă, așa

Elena Ștefoi A Grammar of the Tower of Babel Gramatica Turnului Babel Texte Paralele – free online pdf

Bucharest, Wednesday 18 June 2014

Online Publication
Contemporary Literature Press,
under The University of Bucharest, in conjunction with The British Council, The Romanian Cultural Institute, and The Embassy of Ireland,

Announces the publication of

Elena Ștefoi
A Grammar of the Tower of Babel 
Gramatica Turnului Babel
Parallel Texts

Edited by Lidia Vianu
Translated into English by Ana Olos
Illustrated by Cristina Ioana Young
ISBN 978-606-8592-51-0

Elena Ștefoi was born in a Moldavian village. She left it and went to school in a small Moldavian town. From there she went to Bucharest as a journalist. After the fall of communism, she also became Doctor of Philosophy. She then went for a while to Ottawa, where she was Romania’s ambassador to Canada. What she always was and is, is a poet.

We are now publishing one of her books of poems, mainly about Canada, entitled A Grammar of the Tower of Babel. The poems have been translated into English by Ana Olos, founder of the Canadian Studies Programme at the University in Baia Mare. They offer the reader the story of a Romanian poet, philosopher and diplomat.

The Tower of Babel / Gramatica Turnului Babel. Parallel Texts by Elena Ștefoi is formally launched on Wednesday 18 June 2014. The volume is available for consultation and downloading on receipt of this Press Release, at the following internet address:

http://editura.mttlc.ro/elena-stefoi-poems.html 

You are kindly invited to visit the Contemporary Literature Press website at http://editura.mttlc.ro/. For comments or suggestions, please contact the publisher lidia.vianu@g.unibuc.ro.

If you want to have all the information you need about Finnegans Wake,
including the full text of Finnegans Wake, line-numbered, go to
A Manual for the Advanced Study
of James Joyce’s Finnegans Wake
in One Hundred and One Volumes
by C. George Sandulescu and Lidia Vianu,

at the following internet addresses: 
http://sandulescu.perso.monaco.mc/
http://editura.mttlc.ro/Joyce%20Lexicography.html
Contemporary Literature Press

Translation Café
eZine of Modern Texts in Translation

Contact us

 Visit our Facebook page

Comunicat de Presă București, miercuri 18 iunie 2014

Ediție online
Contemporary Literature Press,
sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din BucureștiThe British Council, Institutul Cultural Român  și  Ambasada Irlandei,

Anunță publicarea volumului

Elena Ștefoi
A Grammar of the Tower of Babel 
Gramatica Turnului Babel
Texte Paralele

Editat de Lidia Vianu
Tradus în limba engleză de Ana Olos
Ilustrat de Cristina Ioana Young
ISBN 978-606-8592-51-0

Născută într-un sat din Moldova, Elena Ștefoi a plecat la școală la oraș, iar mai târziu a plecat ca ziarist la București. După căderea comunismului și-a luat doctoratul în filosofie. Apoi a plecat din nou, de data aceasta la Ottawa, unde a fost ambasadoarea României în Canada. În tot acest timp și în toate locurile unde a dus-o viața, Elena Ștefoi a făcut ce știe ea mai bine, adică poezie.

Cartea de poezie pe care o publicăm acum conține poeme scrise de Elena Ștefoi despre Canada. Versurile au fost traduse în limba engleză de Ana Olos, fondatoarea secției de Studii Canadiene la Universitatea din Baia Mare. Cititorul va găsi în Gramatica Turnului Babel povestea unei poete, ziariste și ambasadoare născute în comunism și care are mai multe povești de spus decât toate limbile pământului

The Tower of Babel / Gramatica Turnului Babel. Texte Paralele de Elena Ștefoi se lansează oficial la data de miercuri 18 iunie 2014, dar volumul poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/elena-stefoi-poems.html 

Citește în continuare Elena Ștefoi A Grammar of the Tower of Babel Gramatica Turnului Babel Texte Paralele – free online pdf

Cea mai proastă poezie din lume: din seria partidul nostru nu ia decizii politice si alte cateva instrumente lirice in conducerea societăţii

Amnezia ca principiu de asumare a ieşirii din realitate este un mecanism poetic utilizat din plin de politicienii români. Şi asta nu de azi-de ieri. Aşa se face că să te pregăteşti să fii preşedinte în România înseamnă să exersezi deformarea propriilor tale poziţii. De fapt, vina politicienilor este doar aceea de a-şi vedea formulările mutilate de metafore şi de alte figuri de stil. Pe cât de uşor este să înlocuieşti lumea reală cu realitatea discursului tău, pe atât de repede pierzi şi noţiunea oricărei legături între ceea ce vrei să formulezi şi urmările concrete pe care aceste formulări le-ar avea. Astfel, prin proiectarea discursului în estetic, ori într-o dimensiune virtuală (mai ales atunci când este vorba despre viitor improbabil) textul conceput nu mai funcţionează ca o abordare a realităţii, ci ca o scuză, ca o evitare a oricărui prezent posibil. „Eu trebuie sa beau, să uit ceea ce nu ştie nimeni,/ Ascuns în pivniţă adâncă, fără a spune un cuvânt./ Singur să fumez acolo, neştiut de nimeni,/ Altfel, e greu pe pământ …//” scrie un clasic al modernităţii româneşti trasând reperele unei evitări poetice a realităţii. Este vorba despre acelaşi mecanism care a făcut ca toţi dictatorii din istoria modernă să îşi construiască discursul pe baza cuvintelor cheie „democraţie”, „libertate”, „demnitate” şi „independenţă”.

Câteva feluri de moarte expresivă

Crizele poetice care marchează formulările politicienilor sunt, inevitabil, crize „de reprezentare”: „Domnul Andrei Marga este o personalitate pe care o apreciez extrem de mult şi care cred că în continuare va reprezenta România numai în cel mai bun mod posibil, în funcţiile pe care îmi doresc să le accepte, în perioada imediat următoare” spunea acum un an Primul Ministru român V.Ponta. Această formulare trădează câteva deformări inocente care marchează viziunea despre lume a unui politician român.

1. numiri pe baza aprecierii unei personalităţi, şi nu a proiectelor sau intenţiilor acesteia.

2. activitatea pe care ar face-o un politician într-o funcţie publică nu este aceea de a administra sau de a conduce, ci, în viziunea primului ministru, acesta are numai rolul de a reprezenta.

Drama „reprezentării” la care sunt condamnaţi politicienii români este astfel una pe care o trăieşte şi poezia. Actul reprezentării implică un raport necesar de distanţare şi chiar de dublare a unei realităţi prin intermediere sau simulacru. Este vorba tocmai de mecanismul social la care se renunţa atunci când de la o legitimare aristocratică se trecea la una meritocratică.

Iar aceasta este deja o tradiţie în România, dacă ne gândim la logica deformării oricărei angajări în formula de promisiune continuă, abordată mai mult sau mai puţin poetic de inventatorul postului de preşedinte românesc (vezi video mai jos). Din păcate pentru politicieni ştim şi cum se termină această poveste tradiţională. De fiecare dată.

Cu această tendinţă permanentă de sugrumare a realităţii discursului se vede nevoit să lucreze orice poet care îşi respectă instrumentele expresivităţii. Vlad Drăgoi este un poet tânăr (n. 1987) care găseşte expresia acestui gen de raportare la „figurile reprezentării”: „ştii becul ăla suspendat care atîrnă// în faţa oglinzii ca o faţă transparentă/ fără nas// mi-e frică de el. şi de fiecare dată uit/ să mă ţin la o distanţă cît de cît safe//  într-o zi n-o să mai am scuza pistolului/ portocaliu cu apă o să-i acopăr bulbul prăfuit/ cu atîta abur încît o să crape// şi nu vreau să crape//”.

Varianta viitorul fost preşedinte:

2013

„Cred că natalitatea este o misiune pe care şi femeile din România trebuie să şi-o asume. Scuzaţi-mă că o spun atât de direct” zice T. Băsescu.

2010

„Toata tara asta a devenit o tara de mamicute si bebelusi” spunea acelasi.

Varianta viitorul preşedinte:

2013

„Domnul Andrei Marga nu a fost numit în fruntea ICR în urma unei negocieri politice. La ICR am căutat mereu o formulă care să corespundă anvergurii acestei instituţii, în care partizanatul politic nu îşi are loc. Andrei Marga nu a fost numit de PNL, nu a fost numit de liberali, a fost o decizie în urma analizei CV-ului său de intelectual român. A existat o analiză, a existat un raport, fără niciun fel de îndoială nici numirea succesorului său nu va avea un caracter politic”, a explicat C.Antonescu.

2012

„propunerea ca Andrei Marga sa fie desemnat la sefia Institutului Cultural Roman a primit un vot de sustinere din partea conducerii PNL, la ultima sedinta a Biroului Politic Central.” arata partidul nevinovatului apolitic in 2012.

Tradiţia obligă: