[wwm_survey id=”0″]
Arhive etichete: romana
O întrebare de evaluare națională
De câteva zile nu mai prididește presa cu mirările și amuzamentul revoltat și ușor superior pe marginea răspunsurilor date de absolvenții de clasa a 8a în evaluarea națională la subiectul legat de povestirea unei întâlniri organizate la școală cu un scriitor contemporan.
Voi în clasa a opta ați studiat scriitori contemporani?
Întreb pentru că nu îmi amintesc să fi vazut vreo programa cu așa ceva. Nu de alta, dar mă întreb de unde până unde tot amuzamentul legat de zăpăceala majorității elevilor în legatură cu acest subiect din moment ce nici ministerul invatamantului, nici alte organizatii sau comitete nu stiu sa fi avut altceva decat incercari izolate ( chiar daca punctual reusite) pe tema asta.
Eu si la concursurile de poezie la care vin elevi de pana la liceu, deci unde ar fi vorba despre tineri interesati de domeniu, abia daca gasesc 5-6 copii care sa para a fi citit din ce scriu ceva mai recent de Nichita Stanescu.
Si nu e doar asta dar nici nu prea imi vin in minte cine stie ce scriitori contemporani romani al caror public tinta sa fie tinerii 10-14 ani. Voi?
Nu cred ca la fizica primesc la evaluare subiecte legate de experimentele de la CERN.
Lecturi poetice în limbile rusă și română; premiul „Jivaia voda/Apă vie”
Sâmbătă, 23 noiembrie, începând cu ora 18:00 și până la miezul nopții, bucureştenii sunt aşteptaţi în Tramvaiul 26 (str. Cercului nr.6), la o seară specială de literatură în limbile rusă și română. Invitați speciali sunt scriitorii Serghei Biriukov, Leo Butnaru, Peter Schrager, Ksenia Bukşa, Denis Beznosov, Iuri Ţvetkov. În cadrul evenimentului se va acorda premiul „Jivaia voda/Apă vie”. Fiecare participant va avea ocazia să își voteze scriitorul preferat, depunând o sumă de bani în contul acestuia. Va ieși câștigător autorul care a reușit să strângă cea mai mare sumă de bani.
Evenimentul face parte dintr-o serie de alte evenimente, sub numele de „Cărți din Rusia”, ce se vor desfășura cu ocazia Târgului Internațional de Carte „Gaudeamus”.
1) Serghei Biriukov (n. 1950, regiunea Tambov, Rusia) este poet, filolog, culturolog (doctor în culturologie), cercetător al avangardei. Fondator şi preşedinte al Academiei Limbajului transraţional. Membru al Uniunii Scriitorilor ruşi şi al Pen-Clubului rus. A absolvit facultatea de filologie a Institutului pedagogic din Tambov, după care a susţinut două disertaţii la Moscova. A predat la Universitatea de stat din Tambov „G.R. Derjavin”. În prezent predă la Universitatea „Martin Luther” (Halle, Germania), ţine cursuri şi cursuri speciale la universităţi din Europa. Autor a cincisprezece cărţi de poezie, a şase cărţi teoretice, a numeroase articole. Versurile sunt traduse în douăzeci de limbi. Organizator al unor conferinţe-festivaluri, colocvii, ediţii consacrate avangardei. Organizator şi conducător al teatrului DADAZ. Cofondator al grupului internaţional de performance de avangardă DastrugistenDA (împreună cu Philip Meersman şi Peter Bo). Participant la festivaluri internaţionale de poezie din Rusia, Germania, Canada, macedonia, Belgia, Irlanda, Ungaria, Olanda, Franţa, Estonia, Ucraina, Belarus. Înregistrări pe CD, la radio şi TV. Laureat al concursului literar internaţional de la Berlin, al celei de-a doua spartakiade literare, al premiului internaţional literar „A. Krucionîh”, al premiului panrus „F. Tiutcev”.
* * *
strofe ataşate de strofe
astfel durează clipa de graţie
aproape ca un autodafe
a ce s-ar numit inspiraţie
* * *
uleioasă pupilă
dublu evenIment al buzelor
ca un event
ment
tal
între E şi Ë*
acest întins de culori
mătase pe umeri de
colonă-colică
şi bucolica
visului senin
vânt
pini
Continuă lectura Lecturi poetice în limbile rusă și română; premiul „Jivaia voda/Apă vie”
Scrisoare din Republica Poetica
Radu Vancu a strâns pentru platforma „La Punkt” mai multe texte semnate de poeţi de azi despre starea poeziei. M-am bucurat să mă alăture lui Chris Tanasescu, Ovidiu Nimigean şi propriei sale radiografii a fenomenului din anii recenţi. Cam asta am găsit eu de spus:
Dragă Radu,
ultima dată când am văzut pe cineva murind şi apoi revenind la viaţă la distanţă de numai câteva cuvinte a fost pe 27 mai. Mi-a luat ceva timp până când am înţeles că nimic din ce ni se spune despre poezie nu m-a ajutat vreodată. Aşa că nu aş vrea să îţi trimit un text în plus care să se adune printre părerile atât de liber metafizice legate de natura patetică a poeziei şi de alte minuni rezultate din jocurile şi invenţiile etimologice pe marginea termenilor folosiţi atunci când vine vorba de poezie. Era luni, pe 27 mai.
M-am bucurat atunci când mi-ai trimis mesajul prin care mă invitai să scriu pentru „La Punkt” un text despre poezia contemporană. Gândindu-mă ce tip de abordare să aleg, revăzând articolele mele mai vechi, de la o zi la alta îmi dădeam seama că, mi s-a întâmplat ceva în ultima vreme. Cred că se poate spune că mi-am pierdut câteva iluzii pe care îmi construisem imaginea privind poezia şi tot restul, dar, în mod ciudat, mă simt perfect. Sigur, asta poate să fie şi deprimant, ca atunci când realizezi că, deşi fumezi de 20 de ani, tu eşti, de fapt, nefumător. Şi trebuie să îţi reformulezi toate obişnuinţele şi perspectivele asupra lucrurilor pe care le ai de făcut cu mâinile. Tocmai coborâsem la capătul autobuzului 202 şi aşteptam să continui cu 102 până la Piaţă la Grigorescu.
Sigur că este posibil să încercăm nişte generalităţi sau o introducere personală
Era aproape ora 11, şi toată lumea din staţie se strângea lângă bordură lăsând un spaţiu mare, în spatele lor, până la gard. Într-un colţ, un tânăr cu trăsături feminine dansa pe manelele care se auzeau din spate. Toţi cei care aşteptau autobuzul au preferat să se înghesuie lângă stradă doar ca să se ferească de el. Aş putea să găsesc un sens metafizic şi eu celor 12 ani care au trecut de când am debutat în volum. Dar o să mă limitez numai la faptul că nimic nu mai este la fel ca atunci când mi-am cărat în spate tot tirajul volumului „fetiş” de la tipografia aflată undeva în Bucureştii Noi până în Drumul Taberei de unde urma să trimit cărţi spre vreo 50 de critici literari şi poeţi care mi se părea mie că ar putea să fie interesaţi de ceea ce scriu eu. Multă vreme după asta, prieteni poeţi şi chiar prozatori m-au rugat să le dau lista respectivă şi au folosit-o pentru a-şi trimite propriile lor cărţi. Dar, treptat, reperele au început să se schimbe, aşa că în 2013 mă bucur să îmi dau seama că nici instituţiile la care ne raportăm nu mai sunt aceleaşi şi nici modalitatea de a clasifica poezia scrisă nu mai funcţionează după aceleaşi reguli.
Pregătind „fetiş” în 2001 am vrut să reţin pentru volum doar ceea ce mi se părea că se poate citi fără ca un posibil cititor să ştie cu ce are legătură. Încercam să introduc poezia mea într-o organizare a poeziei pe care aş putea să o simplific astfel:
sfera diletanţilor imitatori – sfera diletanţilor de profesie – sfera poeţilor filologi – creatori de limbaje poetice Continuă lectura Scrisoare din Republica Poetica