Tag: Premiul

samples of definition essays

Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.

 

Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte

Tu cum recunoşti poezia?

 

Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.

Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Continuare

Poezia e la Bistriţa şi în vara lui 2014

afis-poezia-e-la-bistrita-2014-blog2Acum câţiva ani m-am numărat printre invitaţii festivalului „Poezia e la Bistriţa”, una dintre puţinele manifestări de poezie româneşti care ştiu să combine calitatea poetică şi priceperea organizatorică. Mă bucur să văd că demersul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud şi al Societăţii de Concerte Bistriţa continuă cu ediţia a VIa adunând nu doar poeţi din România ci şi din străinătate. Anul acesta, povestea se întâmplă între 17 şi 20 iulie, pe lângă lecturile de poezie din celebra deja Sinagogă (unul dintre cele mai ofertante spaţii culturale din România), fiind programate dezbateri şi recitaluri muzicale. Toţi cei care cred că poezia are o problemă legată de audienţă ar putea să treacă pe la oricare din manifestările programate în cadrul acestui eveniment. Jazz, muzică clasică şi un prozator de primă mărime (Petru Cimpoeşu) invitat între poeţi, moderatori pe care şi i-ar dori oricine la dezbaterile sale (Radu Vancu, Luiza Vasiliu), experimente electronice (Lethal Procedures cu obsedanta voce a Deliei Andrieş, cu claviatura lui Miriam Toma şi intervenţiile poetice marca Sorin DespoT şi Claudiu Komartin) şi lecturi cinstite cu invitaţi ca directorul Literaturhaus  (poetul german născut în România Ernest Wichner), cu unul dintre iniţiatorii fracturismului (Dumitru Crudu), cu faimosul Mircea Dinescu, dar, mai ales, cu o parte dintre autorii de poezie care ţin prim-planul debuturilor din ultimii ani (Andrei Dósa, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ioana Dunea, Aleksandar Stoicovici, Ștefan Baghiu) sunt tot atâtea argumente pentru ţinuta acestui festival. Încă de la prima ediţie, materialele promoţionale şi tot ce ţine de grafica implicată în eveniment sunt legate de arta Anei Toma pe care o ştiţi şi de pe coperta volumului meu “poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti”.

Programul festivalului 2014

 

 JOI, 17 IULIE 2014

• la Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa
17:00 – 17:30
Deschiderea festivalului şi prezentarea invitaţilor.
Acordarea Premiului Librarul anului: Valentin Derevlean

17:30 – 19:00
LECTURI:
Ionel Ciupureanu, Raluca Boantă, Florin Iaru, Domnica Drumea, Dumitru Crudu, Ruxandra Cesereanu
moderator: Radu Vancu
Continuare

Lecturi poetice în limbile rusă și română; premiul „Jivaia voda/Apă vie”

 Sâmbătă, 23 noiembrie, începând cu ora 18:00 și până la miezul nopții, bucureştenii sunt aşteptaţi în Tramvaiul 26 (str. Cercului nr.6), la o seară specială de literatură în limbile rusă și română. Invitați speciali sunt scriitorii Serghei Biriukov, Leo Butnaru, Peter Schrager, Ksenia Bukşa, Denis Beznosov, Iuri Ţvetkov. În cadrul evenimentului se va acorda premiul „Jivaia voda/Apă vie”. Fiecare participant va avea ocazia să își voteze scriitorul preferat, depunând o sumă de bani în contul acestuia. Va ieși câștigător autorul care a reușit să strângă cea mai mare sumă de bani.

Evenimentul face parte dintr-o serie de alte evenimente, sub numele de „Cărți din Rusia”, ce se vor desfășura cu ocazia Târgului Internațional de Carte „Gaudeamus”.

1) Serghei Biriukov (n. 1950, regiunea Tambov, Rusia) este poet, filolog, culturolog (doctor în culturologie), cercetător al avangardei. Fondator şi preşedinte al Academiei Limbajului transraţional. Membru al Uniunii Scriitorilor ruşi şi al Pen-Clubului rus. A absolvit facultatea de filologie a Institutului pedagogic din Tambov, după care a susţinut două disertaţii la Moscova. A predat la Universitatea de stat din Tambov „G.R. Derjavin”. În prezent predă la Universitatea „Martin Luther” (Halle, Germania), ţine cursuri şi cursuri speciale la universităţi din Europa. Autor a cincisprezece cărţi de poezie, a şase cărţi teoretice, a numeroase articole. Versurile sunt traduse în douăzeci de limbi. Organizator al unor conferinţe-festivaluri, colocvii, ediţii consacrate avangardei. Organizator şi conducător al teatrului DADAZ. Cofondator al grupului internaţional de performance de avangardă DastrugistenDA (împreună cu Philip Meersman şi Peter Bo). Participant la festivaluri internaţionale de poezie din Rusia, Germania, Canada, macedonia, Belgia, Irlanda, Ungaria, Olanda, Franţa, Estonia, Ucraina, Belarus. Înregistrări pe CD, la radio şi TV. Laureat al concursului literar internaţional de la Berlin, al celei de-a doua spartakiade literare, al premiului internaţional literar „A. Krucionîh”, al premiului panrus „F. Tiutcev”.

 * * *
strofe ataşate de strofe
astfel durează clipa de graţie
aproape ca un autodafe
a ce s-ar numit inspiraţie

* * *
uleioasă pupilă
dublu evenIment al buzelor
ca un event
ment
tal
între E şi Ë*
acest întins de culori
mătase pe umeri de
colonă-colică
şi bucolica
visului senin
vânt
pini
Continuare

Premiul Eminescu 2012 nominalizati Opera Omnia si Opera Prima

În perioada 13-15 ianuarie 2012 se desfăşoară la Botoşani, Bălţi şi Soroca Zilele Mihai Eminescu. Seria de manifestari include si decernarea Premiului Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” – Opera Omnia.

Potrivit presei Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu, care va fi acordat pe 15 ianuarie 2012, pentru Opera Prima, va fi în valoare de 3.000 de lei, dupa cum a declarat, pentru BotosaniNews, directorul Memorialului Ipoteşti, Miluţă Jîjîie. Premiul pentru Opera Omnia, în valoare de 10.000 de lei.

Juriul Premiului National Mihai Eminescu a facut publice numele Nominalizatilor pentru premiul Opera Omnia. Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop și Alexandru Călinescu au ales pentru acest an poetii care intra in discutiile pentru cel mai important premiu al poeziei de la noi. Cum tot vorbeam despre nevoia de justificari pentru premiile oferite, nu cred ca este o intamplare faptul ca in fiecare an laureatul premiului Eminescu a fost intampinat pe scena teatrului din Botosani cu un laudatio (in ultimii ani alcatuit de Mircea Martin) care poate fi gasit in fiecare numar din luna februarie al revistei Hyperion.
Ioana a pus cap la cap informatiile si avem niste prezentari de pe blogul ei.

Ov.-GenaruOvidiu Genaru (1934) a debutat în “Luceafărul” în 1964, iar în volum cu “Un șir de zile” (1966). A primit anul trecut premiul Opera Omnia la festivalul Toamna bacoviana in Bacau, orasul sau natal.
“Marea aruncă la ţărm manuscrise pierdute,/ àcele reci ale spaimei de apă./ O, crab bătrân, soare care nimiceşti şi învii totul,/ o, lucru de mână al mării! Moartea lucrează lacom./ Ne vom întoarce la var şi nisip oricum s-ar petrece/ viaţa cea de toate zilele./ Oul explodează în palmă şi cântăreţul scrie pe năluci./ Moliciuni perforate de rouă!/ înnoptăm într-o scoică; părul tău,/ draga mea, îmi luminează cina săracă.” (Marea)

ion mirceaIon Mircea (1947) a debutat cu volumul “Istm” (1971). Mircea Cărtărescu îl plasa în compania Angelei Marinescu, a lui Daniel Turcea și a lui Virgil Mazilescu în zona poetică în care persistă mari teme ale modernității, observând în textele sale “o latură ludică, mai puțin încrâncenată”
„Sunt croitorul mării/ cine dar cine-i cunoaşte măsurile/ talia de abur/ sânul ubicuu/ cerul cu nor un fier de călcat lăsând în urma lui/ aroma de stofă umedă şi arsă?// dincolo de ea/ e un dincolo nemăsurat/ altul ia croiala nemăsuratului Unu/ deodată nu mai rezist tentaţiei şi o ridic de subsuori/ şi măsurând-o cu braţele îmi sap mormântul în ea/ sângele ei străveziu mă împroaşcă pe mâini şi pe faţă// în loc să orbesc infinit mai limpede văd.// tivul iluminat şi festiv al fiinţei.” (Haute couture)

prelipceanuNicolae Prelipceanu (1942). a debutat în 1966 cu volumul “Turnul înclinat”. “Nicolae Prelipceanu se exprimă frecvent prin temele modeste ale proximităţii, înlocuind explozia vitalistă cu oboseala de-a fi. Decorului măreţ i se substituie banalul, anodinul, prozaicul, producînd impre­sia unui “realism” asumat.” (Gheorghe Grigurcu)
“deşteptarea în gara de nord că măturăm culoarele/ astfel se trezesc din somn românii/ care nu mai aşteaptă nimic/ nici un tren nu mai vine/ nici un tren nu mai pleacă/ numai cîte-o boare palidă mai pîlpîie/ în ochii lor stinşi/ tac şi se tem se ascund unii după alţii/ totuşi cine trebuie îi vede/ sînt murdari/ put/ unii au ochii sticloşi/ cu toţii s-ar face cît mai mici/ ca să nu-i poată nimeni identifica/ să nu-i pună la socoteală nimeni/ ştiţi/ noi nici n-am existat vreodată/ totul nu e decît iluzie o simplă iluzie/ şi măturoiul chiar şterge această iluzie/ şi ea se pierde într-un nor de praf/ ca-n Grand Hotel Victoria Română/ ca-n atîtea alte dăţi// stăm, de o parte şi privim totul/ cu îngăduinţă/ pînă cînd unul întreabă candid/ bre dar aceia nu sîntem noi?/ morala/ deşteaptă-te rămîne cea mai potrivită/ pentru un veşnic somn uşor” (deşteaptă-te rămîne)

doina_uricariu2Doina Uricariu (1950) primul volum publicat a fost “Vindecările” in 1976.
“Numărătoarea s-a terminat/ Cinci degete de la o mână, cinci degete de la/ mâna cealaltă,/ Coastele ţin în coşul lor de calciu gălbui// făptura nu prea înaltă./ Deasupra lor, ca două toarte mai cresc/ din amfora cărnii, sânii cu vinişoare albastre sub/ piele,/ pe care îi mângâi de parcă ai învăţa un meşteşug/ de la împletitorul de nuiele,// de la cel ce suflă în băşica de sticlă/ boltiri şi muguri, alunecări de odăjdii peste tămâie/ de la copilul ce culege din iarba arsă de brumă/ cea din urmă căzută gutuie.” (Numărătoarea)

vasilevlad2Vasile Vlad (1941). a debutat in 1968 cu volumul “Pedepsele”. “Puse cap la cap, poemele lui Vasile Vlad alcătuiesc și ele un fel de discurs pe cont propriu, un soliloc ai spune dezordonat, dacă nu te-ai grăbi să nu vezi că este organizat totuși de persistența unei stări care alege din realitate doar formele și semnle deznădejdii” (Eugen Negrici)
“versurile lui Vasile Vlad bruschează, mai degrabă, printr-o dramatică, dureroasă neputință de asumare a oricărui protocol, a oricărei convenții, a oricărui cod.” ( Mircea Iorgulescu)
“Nu stă nimeni la umbra stejarului iarna,/ orb fiind nu-ți mai ștergi oglinda/ Știi să strigi: Am să mor, am să râd, nu cer nimănui să mă crează/ Urâți-mă. Slăbite-s împletiturile cărnii,/ Inima slabă ca un cal cu piedică la picioare/ Să nu mai zic odată că/ toți vorbim omenește și fiecare-și vorbește omenasca sa? Să zic de prapurii imediatului în/ tot ce-i culminant?/ și, mereu mai sprintenă ca niciodată?/ Moartea-evantai” (Cântecul III)

Pe blogul sau, Horia Garbea, presedintele Asociatiei Scriitorilor Bucuresti, s-a grabit sa il felicite, deja, pe Ion Mircea pentru obtinerea acestui premiu, considerand ca “după toate probabilitățile, va primi tot pe 15 ianuarie, la Botoșani, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”. Ramane sa vedem daca probabilitatile dambovitene se vor potrivi cu premiul de la Botosani.

Inca mai este asteptata anuntarea nominalizarilor pentru sectiunea de debut (Opera Prima) a Premiului Eminescu pentru anul 2011.

(Later edit- vezi primul comentariu de mai jos)

ZILELE EMINESCU

– programul manifestărilor –

Botoşani-Bălţi-Soroca

Continuare