Dupa o selectie care s-a dovedit destul de complicata, precum se va vedea mai jos, este gata si selectia participantilor in urma concursului de poezie.  Zilele de poezie „Constantin Virgil Banescu” de la Targoviste au ajuns in 2012 la cea de-a treia ediţie.

Programul evenimentelor

Vineri 18 mai 2012
Biblioteca judeţeană „I. H. Rădulescu”
11.00 Întâlnire cu poeţii Nora Iuga, Rita Chirian, Diana Geacăr, Gabriel Daliş Răzvan Ţupa, Claudiu Komartin, Octavian Soviany
Prezentarea volumului “Der Hund, die Frau und die Liebäugler” de Constantin Virgil Bănescu, în traducerea lui Oskar Pastior, apărut la editura Wunderhorn – Germania, 2010
Moment muzical oferit de studenţii Facultăţii de științe și arte, Universitatea Valahia, din Tîrgoviște
Lectura poetilor invitaţi
Atelier de poetică relaţională
Moderator: Răzvan Ţupa
Vizitarea oraşului – obiective de interes cultural

Sâmbătă 19 mai 2012
Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti
10.00 Festivitatea de premiere.

Decernarea premiilor Concursului Național de Creație ”Constantin Virgil Bănescu”, ediția a III-a
Lectură din poemele Mirunei Belea, câştigătoarea premiului ,,Constantin Virgil Bănescu”, ediţia a II-a, 2011
Lectură din poemele câştigătorilor ediţiei a III-a, 2012

Târgovişte 2012, o platformă de poezie în faţa haosului

Un concurs de poezie include doza lui de haos. Ediţia 2012 a Zilelor “Constantin Virgil Bănescu” a adunat 58 de feluri de poezie pentru cele 7 invitaţii la evenimentele din Târgovişte. Mai mult decât oricând, alegerea s-a dovedit grea. Şi nu numai pentru că fiecare dintre participanţi aducea câte o nuanţă personală în sunetul de azi al poeziei, ci, mai ales, după întâlnirea cu poetici coerente pe care ne-au prilejuit-o aproape jumătate dintre cei care au trimis texte.

De la negocierea continuă între vizual şi retoric până la demersurile de stabilire a unei legături între mitologiile intime şi delirul social, poeţii tineri care vin acum la Târgovişte dezvăluie o vârstă nouă a poeziei româneşti, deja formulată în punctele ei esenţiale.

Dincolo de obişnuitele liste de nume cu premianţi şi câştigători ai zilei, evenimentul, ajuns acum la cea de-a treia ediţie, propune o serie poetică. Şapte genuri de poezie de azi au adunat punctaje foarte apropiate, având medii cuprinse între 88 şi 81 de puncte (din cele 100 posibile). Mai mult, de două ori punctajul final a fost egal (sau aproape). Concurenţi din Sibiu, din Bistriţa, din Bucureşti sau de la Bârlad refac, zilele acestea, o hartă a poeziei de care literatura contemporană are nevoie.

În condiţiile în care nu se mai poate vorbi despre topuri şi clasamente literare general valabile, reuşita din poezia fiecărui participant la Zilele “Constantin Virgil Bănescu” este o platformă pe care se pot construi tot atâtea imagini ale literaturii române azi. În rescrierea fiecăruia dintre cei pe care îi citiţi aici, limba română literară regăseşte căi de refacere a drumurilor atât de accidentate de la fantasmele fondatoare ale idividualităţii până la neaşteptatele întâlniri într-un spaţiu comun, exterior: poezia.

„Lumea de afară avea regulile ei, iar regulile acestea nu erau umane” notează citatul ales de unul dintre câştigătorii din acest an împrumutând vorbele lui Michel Houellebecq. Şi tot el (Vlad Pojoga) reuşeşte să găsească formula care să reţină imaginea unui moment: “crăpăturile zidului feţele noastre/ respirăm aerul de afară/ aerul lumii.//suntem fukushima al treilea război mondial/câteva mâini poate mai multe degete/ noul mozart/ iubirea conductele de canal/ prin care ne târâm spre ieşire// niciodată îndeajuns de mult// niciodată îndeajuns de aproape.//”.

Poate nu numai întâmplarea a făcut ca unii concurenţi să aibă punctaje identice. Aceleaşi calificative ca şi Vlad Pojoga le-a avut din partea celor 4 membri ai juriului şi Alexandru Văsieş. Iar poezia lui vorbeşte pentru toţi participanţii: “Nepregătiţi am cărat în spate,/ după putere,/ vorbind în sfârşit despre mame,/ taţi, despre biciclete, colecţii şi competiţie,/ convinşi că de-acolo venise – dinamitard întârziat –/ şi se înclinase totul în favoarea noastră/ Că mâlul odată întărit, se poate călca.//”

Am ales numai două exemple dintre cele 58 de poetici care şi-au dat întâlnire la Târgovişte în mai 2012. Chiar şi din aceste citate scurte se înţelege dificultatea cu care s-a făcut departajarea între poemele pe care juriul le-a considerat cele mai bune. Şi acestea au fost scrise nu numai de 7 autori, cât, obligaţi de limita cheltuielilor, a trebuit să reţinem în final. Ci aproape 20. Pe mulţi dintre ei, cu siguranţă îi vom regăsi la evenimentele viitoare dedicate poeziei.

In urma selectiei si a punctajelor acordate de cei cinci membri ai juriului prezidat de scriitorul Octavian Soviany, preşedinte de onoare, Nora Iuga, au fost invitati sa participe urmatorii autori (ordinea e alfabetica).

Cristi Cotarcea cu un grupaj de versuri introdus de cuvintele lui Constantin Virgil Banescu, „vom musti de laptele zilelor” care a mizat pe prospetimea unor serii de elemente evitate de poezia de azi, dar formulate viu in poemele sale.

Dan Dediu din Bârlad care a folosit formula ,,Que sera sera” pentru versurile trimise la concurs. Notatia poetica are personalitate in poemele sale si lasa sa fie hotarata limita dintre poezie si proza.

Radu Niţescu (Bucureşti) care şi-a prezentat poeziile din concurs cu formula „într-o zi o să uit toate cuvintele cu p pe care m-am obişnuit să le pronunţ”. Cand le-am citit m-au frapat miscarile de stabilirea a legaturii intre interior si exterior, intre mitologii intime si deliruri sociale din versurile lui.

Vlad Pojoga din Sibiu pentru manuscrisul cu motto  „Lumea de afară avea regulile ei, iar regulile acestea nu erau umane.” – Michel Houellebecq despre care notam ca reuseste sa surprinda o negociere continua intre vizual si retoric

Ilinca Pop (Bucureşti) care a apelat la citatul „din când în când era marți” (Nora Iuga) pentru prezentarea versurilor sale. Ironii amare cu detenta poetica prin referintele pe care le alege, notam la jurizare in dreptul poemelor ei.

Marina Popescu din Bucureşti a apelat la citatul  „În realitate, ceasului puţin îi pasă, merge de la unu la douăsprezece, restul sunt ideile oamenilor. ”(Jose Saramago) drept motto. Mitologia unei adolescente care transforma gesturi colorate si detaliile urbane in elemente intime .

Alexandru Vasies din Bistrita pentru manuscrisul prezentat cu un citat din Serban Foarta: „Motto: „În aşteptarea ta, lachei./ Auroral, e roz marinul/ aur oral. E rozmarinul/ în  asteptarea ta, la chei.” desfasurand in poemele sale narativitatea unei intimitati.

Ei vor imparti premiile

Premiul „Constantin Virgil Bănescu”

Premiul Primăriei Municipiului Târgoviște

Premiul Teatrului Municipal Târgoviște

Premiul Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa

Premiul Societății Scriitorilor Târgovişteni

Premiul Bibliotecii Județene „I. H. Rădulescu” Dâmboviţa

Premiul Grupului Şcolar „Voievodul Mircea” Târgovişte