Arhive etichete: Zilele de Poezie Constantin Virgil Bănescu

Prezentul poeziei. Unde „generaţie” e singurul cuvânt ruşinos

Revista Observator cultural a publicat un supliment dedicat ediţiei 2015 a Zilelor de Poezie „Constantin Virgil Bănescu” de la Târgovişte. Textul de mai jos este varianta personală a poveştii. Varianta profesionistă o găsiţi în revistă.

„Nu mă pricep să aleg flori”

Constantin Virgil Bănescu, „Cântece pentru Estera”

Lansare Mihoc Tamas    Este al şaselea an când jumătatea lunii mai prinde la Târgovişte o mână de poeţi care se pregătesc să debuteze. Selectaţi în urma unui concurs pus la cale de familia poetului Constantin Virgil Bănescu (1982-2009), cei mai tineri autori de poezie din România au fost invitaţi pe 16 şi 17 mai în fosta cetate de scaun să îşi citească poezia şi să ia pulsul unui public pe care îl întâlnesc mai rar. Autori şi personalităţi, ale căror drumuri s-au întâlnit cu poezia lui Virgil Bănescu, deschid în fiecare an Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” de la Târgovişte într-un eveniment crescut de la an la an doar prin efortul făcut de o familie de profesori, pentru a găsi sprijin la instituţii şi companii locale dar şi la scriitori şi prieteni ai poetului.

 

În locul unei manifestări locale

„am continuat să vorbesc în timp ce tu erai în cadă

era iarnă şi iarna îţi îngheaţă organele

niciodată nu am înţeles de ce poate trebuia să văd mai mult

fiindcă ceea ce poţi vedea e doar amintirea regretului

şi nici pe aia nu foarte bine

această lumină a soarelui

ne veghează în fiecare zi

tot plânsul ăsta sub pătură

mesajele pe care mi le dai seara deschizi

robinetul uşile avem de scris zece pagini în word

ca să ne liniştim

avem nevoie să rupem pagini din cărţile noastre preferate să

le punem în portofel şi să ne prefacem că sunt poze

cu fostele noastre iubite

avem disperată nevoie de un soundtrack pentru asta şi roţile trenului

se suprapun cu butonul mp3-ului click click asta e pentru zilele

când ţi-ai dat viaţa să simţi ceva

pentru când te-ai trezi cu ochii umflaţi şi bolborosind

două minute înainte de asfinţit”

20150517_115842Aşa arată unul dintre textele scrise de cei care au participat în acest an la atelierul de poezie relaţională de la Târgovişte. Exerciţiul era dintre cele mai banale, dar câteva nuanţe au schimbat accentele scrierii acestui text. Li s-a cerut să pornească un cadavre exquis (poem în care participanţii scriu câte un vers fără să citească ce au scris cei dinaintea lor). De data aceasta, erau ascunse doar versurile ce precedau rândul ultim, astfel că fiecare autor a putut să 20150517_113248citească numai ceea ce a scris cel dinaintea sa, nu şi versurile anterioare. Din vers în vers, fără să se coordoneze, autorii au putut să structureze acest poem între mărcile intimităţii (cada) şi cele ale temporalităţii subiective (mesajele pe care mi le dai seara) şi, în final, obiective (două minute înainte de asfinţit). Alexandra Negru (Suceava), Bianca Gheorghiulescu, Ioana Stanciu, Daniel Andrei (Târgovişte), Costel Onofraş (Sibiu), Mircea Andrei Florea, Radu Nitescu, Horia Şerban (Bucureşti), Mihnea Bâlici şi Iris Nuţu (Piatra Neamţ) au împărţit exerciţiile de scris în acest an în sala de la Hotelul Valahia. „Să scriu pentru exerciţiul ăsta a fost puţin self destructive. A trebuit să înfrunt nişte frustrări şi să încerc să le accept înainte să pot să le traduc, să le notez” explica Iris (Premiul Centrului Judeţean de Cultură) după secţiunea de scris terapeutic propusă în debutul atelierului de psihoterapeutul Iulia Stoian.

  Citește în continuare Prezentul poeziei. Unde „generaţie” e singurul cuvânt ruşinos

Sezon de festivaluri de poezie prin România

Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.

 

Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte

Tu cum recunoşti poezia?

 

Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.

Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Citește în continuare Sezon de festivaluri de poezie prin România

Faţa publică a poeziei (B)

2005-2015 Mişcări în front

(continuare de aici)

Primul interludiu – acum 20 de ani

Peisajul poeziei contemporane româneşti este mai dinamic decât oricând. La mijlocul anilor ’90, când tocmai se formau cei pe care ne-am obişnuit să îi legăm de douămiism era foarte greu să asculţi poemele cuiva fără să ştii exact din ce zonă a poeziei vine. Iar harta poeziei era destul de clară în acel moment, cu vocile critice influente pentru actualitatea poetică a momentului (Al.Cistelecan, Ion Pop, Octavian Soviany, Marin Mincu, Dan C Mihăilescu, Ştefania Mincu). Citește în continuare Faţa publică a poeziei (B)

Zilele de poezie Constantin Virgil Banescu- Targoviste- 2014

Complexul Naţional Muzeal “Curtea Domnească” Târgovişte găzduieşte în perioada 30 – 31 mai 2014, cea de-a V – a ediţie a ZILELOR DE POEZIE ,,CONSTANTIN VIRGIL BĂNESCU”.

Manifestarea îşi propune încurajarea şi promovarea tinerilor creatori de poezie.

În cadrul “ZILELOR DE POEZIE” se vor organiza recitaluri de poezie, dialoguri literare, lansări de carte, întâlniri cu personalităţi din lumea literară.

Evenimentul se va desfăşura vineri, 30 mai 2014 începând cu ora 14:00 la Muzeul de Istorie, str. Calea Domnească, nr. 189, iar sâmbătă, 31 mai 2014 începând cu ora 9:30 la Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti,  str. Calea Domnească, nr. 181.

Parteneri: Primăria Municipiului Târgovişte, Teatrul Municipal Târgovişte, Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, Biblioteca Judeţeană „I. H. Rădulescu” Dâmboviţa, C.N.M. “Curtea Domnească Târgovişte”, Liceul „Voievodul Mircea” Târgovişte, Revista Observator Cultural, sub patronajul Uniunii Scriitorilor din România. sursa

Naționalitățile poeziei

De aproape zece ani urmăresc majoritatea concursurilor dedicate celor care încă nu au debutat în volum. Textele lor sunt expresia directă a practicii poeziei pe toate nivelurile posibile. Fie că a fost vorba despre poeți care încă nu au terminat liceul cum se întâmplă la concursul Licart, sau la edițiile festivalului „Gellu Naum” ori despre evenimente care permit o limită de vârstă a concurenților ceva mai generoasă, așa cum avem la Zilele de Poezie „Constantin Virgil Bănescu” în Târgoviște, poemele pe care am putut să le citesc au acoperit treptat toate zonele de manifestare ale poeziei azi.

Reorganizarea câmpului poetic

În 2014 se poate spune că manifestările rezervate celor mai tineri autori se bucură de întreprinderi mult mai consistente decât ceea ce se mulțumește să își spună „lume literară”. Multe dintre aceste proiecte pot fi accesate online. La Bistrița, o parte dintre cei care exersează poezia s-au strâns sub numele SubNord cu întâlniri săptămânale și „cartierul general în ClassCafe, la masa cu doamna dezbrăcată”. Un alt grup de autori, printre care se regăsesc și câștigători din edițiile trecute ale Zilelor de Poezie Constantin Virgil Bănescu, își are capitala la Sibiu în Zona Nouă. Aceștia deja realizează una dintre cele mai complexe publicații literare pe care poate cineva să le răsfoiască azi în România. La al cincilea număr, revista lor (care poate fi citită gratuit pe blogul grupului) a reușit să traducă în premieră o serie de autori spanioli tineri a căror poezie respiră același aer tare ca și cele mai bune versuri pe care le-am întâlnit în concursurile despre care vorbeam mai sus. De altfel, sibienii refuză denumirea de cenaclu preferând să se refere la ei înșiși ca la un „grup de supravieţuire”. Pentru că vorbim despre reviste, la Iași se întâmplă de câțiva ani ceva nemaivăzut. Elevii din mai multe Colegii Naționale din Suceava și Iași realizează împreună Alecart, o revistă culturală care reușește să dezvăluie un spațiu dinamic, populat cu texte vii și nu de puține ori chiar acide. Publicația pentru care elevii colaborează cu profesori și jurnaliști dar și cu fosti elevi, își asumă ca obiectiv principal să aducă „în dialog tinerele voci ale culturii române cu numele deja consacrate în România sau în străinătate”.  Anul acesta, la Suceava, în timpul Concursului Național de Critică Literară „Mihail Iordache”, organizat la Colegiul Național Petru Rareș, am avut surpriza să aud liceenii care aveau de analizat o publicație culturală la alegere că preferă să vorbească mai ales despre rubricile de poezie din reviste. Ba chiar, atunci când a fost vorba despre Observator cultural, de exemplu, să reproșeze absența poeziei.

Noile reguli de lectură

Această efervescență concentrată mai ales la nivelul elevilor și profesorilor care fac trecerea între licee și formele de învățământ superior arată că dincolo de sistemele școlare sau de programele de care aproape că a devenit o obligație să ne plângem, se găsesc ca prin minune profesori și elevi hotărâți să își definească propria lume și, mai ales, să pregătească pentru accesul în aceste zone ale poeziei și ale vitalității culturale personalități tot mai puternice. Suntem obișnuiți să credem că profesorii sau elevii, studenții ori jurnaliștii sunt un grup inform de cititori. Prejudecățile își dovedesc limita de fiecare dată când un profesor, un elev sau un student reușesc să arate că raportul dintre cei care scriu și cei care citesc se schimbă.

Se vorbește de multe ori despre micile încordări din interiorul criticii literare românești de azi. Chiar și cunoscutul critic Nicolae Manolescu admite faptul că sita de lectură pe care a aplicat-o pentru literatură de-a lungul carierei sale nu mai funcționează pentru autori care au debutat în secolul XXI. Înaintea sa, Ștefania Mincu remarcase nesiguranța instrumentelor critice tradiționale pentru lectura poeziei actuale.

Toate acestea sunt tot atâtea semne care arată că pactul dintre cititori (fie ei amatori sau de specialitate) și scriitori este în plină schimbare. În cazul poeziei, acest lucru se remarcă și în selecția concursului din cadrul Zilelor „Constantin Virgil Bănescu” unde, abordând polemic orice modă și discurs primit de-a gata, autorii își construiesc propriile strategii, aproape ca niște fondatori ai națiunilor pe care încă nu le găsim în manuale. Într-o carte publicată anul trecut, criticul Andrei Terian nota pe marginea principalelor tensiuni dintre diferitele sisteme de valorizare critică a literaturii: „tot aşa cum un câmp literar naţional reprezintă un ansamblu de grupuri şi de indivizi care utilizează în evaluarea operelor literare o pluralitate de reguli şi criterii, la fel şi câmpul literar mondial este alcătuit dintr-o serie de culturi <naţionale> care folosesc standarde diferite”.

Nu mai puțin de 67 de autori au intrat anul acesta în concurs pentru finala Zilelor de Poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgoviște. De la recuperări ale instrumentelor poetice din copilăria naționalistă a romantismului la complicate desfășurări experimentale ori chiar conceptuale, de la pusee lirice intimiste la confesiuni puternice și chiar la adevărate circuite inițiatice ale cruzimii pline de afecțiune, evenimentele care se vor petrece la umbra Turnului Chindiei vor oferi participanților o hartă a poeziei și a diferitelor naționalități poetice azi.

răzvan țupa

poetic.ro