Toate articolele scrise de Răzvan Țupa

AFIȘUL ROMÂNESC ÎN ANII ’90 24 octombrie–7 decembrie 2024

AFIȘUL ROMÂNESC ÎN ANII ’90 este o expoziție programată între 24 octombrie și 7 decembrie 2024, la Institutul Prezentului
(str. Erou Ion Călin 19, București), arată un comunicat de presă.

Deschiderea expoziției are loc pe 24 octombrie 2024, 18:00–21:00. Orar vizitare: joi-vineri, 16:00–20:00 & cu programare.

Institutul Prezentului deschide publicului spre vizionare un proiect de cercetare aflat în dezvoltare dedicat Afișului românesc în anii ’90. Proiectul propune un parcurs arhivistic dedicat evoluției scenei culturale și artistice din România după 1989 din perspectiva tipului de comunicare vizuală și mesaj diseminat prin intermediul afișului. Afișul nu este numai un instrument de promovare specifică și țintită către anumite categorii de public, ci și un document observațional prin intermediul căruia putem decela o serie de teme, problematici și discursuri care au circulat la un moment dat în contextul cultural local. În cazul de față, cercetarea întreprinsă în diferite arhive instituționale și private prezintă o serie de afișe realizate în anii 1990 (în principal de artiști vizuali), alăturarea lor în formatul unei expoziții documentare în spațiul Institutului Prezentului din București oferind vizitatorilor posibilitatea de a observa dinamica teritoriului cultural în acei ani, ansamblul variat de preocupări și direcții artistice sau curatoriale. 
Afișele sînt produsele unui context, ele constituind și o formă de vizualizare a unor etape, de dezvoltare sau de regres. Dincolo de logica comunicațională, de designul specific ce contribuie la promovarea unui eveniment, afișul nu trebuie privit ca un simplu obiect colateral, dimpotrivă. Interesul acestei inițiative de dimensiuni restrînse a Institutului Prezentului este de a urmări evoluția acestui mediu în raport direct cu evoluția societății, a contextului artistic românesc de după 1989, urmînd ca odată cu finalizarea următoarelor etape ale proiectului demersul să capete o formă tipărită.

Pe durata proiectului Afișul românesc în anii ’90 vizitatorii pot viziona seria de interviuri Parkour dedicate anilor ’90 cu Judit Angel, Teodor Graur, Iosif Király, Dan Mihălțianu, Dan Perjovschi, Lia Perjovschi și Grupul Marginalii, iar în data de 7 noiembrie spațiul Institutul Prezentului va găzdui o intervenție sonoră a artistei Maria Balabaș. 

Expoziția este deschisă în perioada 24 octombrie – 7 decembrie 2024, joia și vinerea, între 16:00-20:00, cu ocazia unor evenimente speciale și cu programare whatsup la +40 740 300 124 sau ip@institutulprezentului.ro

Afișul românesc în anii ’90

un proiect Institutul Prezentului (Alina Șerban & Ștefania Ferchedău)
text de Alina Șerban
vizual de Ioana Petcu

Ne/Re-Văzut. Legenda femeii în roșu, evocată într-o instalație new media

Pornind de la arhiva de istorie orală coordonată de scriitoarea Smaranda Vultur, un grup multidisciplinar de artiști recontextualizează povestea Anei Cumpănaș, o veritabilă femme fatale din Banat, care a contribuit la uciderea celui mai mare gangster din America, John Dillinger, în 1934, la Chicago, arată un comunicat de presă. O nouă evocare a acestei legende în spațiul public, expoziția itinerantă “Ne/Revăzut”, un proiect digital multimedia, cu sunet și animații 3D în realitate augmentată, va fi vernisată pe 25 octombrie, de la ora 18.00, la Scena, în Piața Traian Nr. 6 din Timișoara.

Poate că visul american a fost întotdeauna un simplu mit, un produs al imaginației colective, o simplă extravaganță pusă în scenă de Scott Fitzgerald pentru The Great Gatsby. Povestea Anei Cumpanaș din Comloșul Mare urmează îndeaproape acest scenariu, este un drum senzațional și senzaționalist, care a traversat Marea Criză, găsindu-și propria semnificație legendară. Desigur, e genul de destin cu aventuri față de care mulți păstrează, de regulă, rezerve. Are, însă, suficient suspans și mister încât să-i ademenească și pe cei mai exigenți teoreticieni să se apropie, fie și într-o manieră postmodernă, plină de parodii sau restaurații butaforice. După o viață picarescă, în care a trecut prin aventuri în diverse pături sociale de pe două continente, Ana s-a întors ca să moară acasă, în Banatul natal. Probabil că a trăit multe în anii în care a fost patroană de bordel în Chicago, însă esența vieții ei, așa cum a rămas în memoria celorlalți, rămâne adunată în acea duminică legendară de 22 iulie 1934, când Ana, îmbrăcată într-o rochie roșie, facilitează uciderea faimosului bandit Dillinger, la Chicago.

O aventură cu gangsteri la Chicago

Dillinger era o legendă. Considerat de mulți drept cel mai mare hoț din istorie, era marele public enemy în Statele Unite în anii ‘30, în plină criză economică, și înfirbânta imaginația multora pentru că spărgea secții de poliție și bancă după bancă, vreo 30 în total, fără a lăsa urme care să le permită agenților să-l salte. Se juca de-a șoarecele și pisca cu întregul FBI, ceea ce i-a atras simpatii și i-a crescut legenda. S-au scris cărți despre Dillinger, s-au spus povești, s-au făcut filme. Jafurile lui erau întotdeauna planificate cu meticulozitate, iar operațiunile aveau adesea un aer teatral, așa că banda lui de gangsteri câștiga notorietate. S-au deghizat în reprezentanți ai serviciului de securitate bancară pentru a intra în seiful unei bănci. S-au prefăcut cândva că ar fi o echipă de filmare în căutarea unei locații pentru un film cu gangsteri care jefuiesc o bancă. Trecătorii păreau amuzați în timp ce echipa de filmare dădea o spargere veritabilă. Ziarele scriau povești senzaționale despre isprăvile lor, în care bandiții erau descriși ca niște umbre misterioase, bărbați cu pardesiuri lungi și întunecate, purtând borurile pălăriilor trase în jos, pentru a-și ascunde chipul și identitatea. Victimele, recunoscătoare pentru că jefuitorii le cruțau viețile, îi descriau adesea cu o simpatie cuvenită, de regulă, unor fapte mai onorabile. Toți membrii bandei erau conștienți de notorietatea lor, în special Dillinger, care citea pe nerăsuflate poveștile apărute în presă și își lipea pe pereți decupaje din ziare. Toți gangsterii erau vanitoși, însă nu s-au luptat între ei pentru șefia grupului, ci îi erau cu toții loiali lui Dillinger, încântați că fiecare avea un rol de jucat în planificarea unor jafuri legendare.

Când nu lucrau, bandiții duceau vieți liniștite, într-un stil mai degrabă conservator, în apartamentele lor scumpe din Chicago. Se îmbrăcau ca niște oameni de afaceri respectabili, aproape toți aveau soții sau iubite, chiar și Dillinger, care frecventa o fată din Banat, pe Ana Cumpănaș. Nu se știe sigur cum a cunoscut-o Dillinger pe Anna Sage – numele pe care și-l luase în America Ana. Unele povești spun că relația lor dura deja de câțiva ani. Alții spun că s-au cunoscut chiar în vara anului 1934, printr-o prietenă a lui Dillinger, care lucra pentru Sage. Sage se mutase Statele Unite împreună cu soțul ei în 1909, stabilindu-se în East Chicago, Indiana. La scurt timp după nașterea fiului ei, a divorțat și a trăit o vreme ca prostituată, iar mai apoi a fost întreținută de mafiotul „Big Bill” Subotich. După moartea lui Big Bill, și-a deschis propriul bordel. A sâcâit-o o vreme Serviciul de Imigrări, pentru încălcarea dreptului de ședere, și cu aceasta ocazie a fost descrisă ca un cetățean „străin cu caracter moral scăzut”, astfel încât a fost propusă pentru deportare. Era apropiată de unul dintre agenții de poliție ai orașului, Martin Zarkovich, fie ca prieten, fie în mod romantic, cine mai știe… cert e că i-a cerut ajutorul în problemele ei cu INS, iar el a aranjat o întâlnire cu agentul FBI Melvin Purvis. Purvis și Sage s-au întâlnit la 19 iulie 1934. El a promis că va face tot posibilul să oprească procedura de deportare… iar ea, la schimb, i-a scăpat informația că obișnuia să meargă cu Dillinger la câte un film, la Teatrul Marboro, și că n-ar fi complet exclus să meargă din nou în curând.

Cum a fost în seara aceea, pe 22 iulie 1934… părerile sunt împărțite. Unii spun că Anna Sage le-a spus agenților FBI urmează să meargă cu Dillinger la film, fie la Biograph, fie la Cinema Marboro. Purvis și-a adus agenții la ambele săli de cinema. El însuși stătea la doar câțiva metri de intrare, fumând un trabuc, și, când a trecut Dillinger, se spune că l-ar fi privit drept în ochi, anticipând ce avea să urmeze. Se zice că Purvis a scos pistolul și a strigat „Te-am înconjurat!”. Dillinger a luat-o la fugă, a încercat să scoată armă, dar o salvă de focuri l-a întâmpinat imediat ce a cotit pe o alee. Patru gloanțe i-au lovit corpul, trei din spate și unul din față. Două gloanțe i-au zdrobit fața chiar lângă ochiul stâng. Un al treilea, împușcătura fatală, a intrat în baza gâtului și a călătorit în sus, lovind a doua vertebră, apoi ieșind sub ochiul drept. Treptat, o mulțime s-a format în jurul corpului neînsuflețit al lui Dillinger, mulți dintre trecători înghesuindu-se să-și înmoaie batistele în sângele unui star, ca un ciudat suvenir.

Alții spun că Dillinger a mers, de fapt, la operă, și că a apucat să vadă jumătate de spectacol. “S-a publicat în ziare că cine-l dă pe faimosul bandit pe Dillinger, capătă atâta și atâta bănet și premii. Ea o fost analfabetă, n-o știut carte. Auzind de recompensă, ea s-o prezentat la poliție. Nu știu câte milioane de dolari erau puse pe capul lui, pentru care îl găsește. Dar cum să-l prindem? Păi cum – zice ea. Eu merg la Operă cu el. Dar vine și toți aiălalții, sunt 12 prieteni cu el. Dar – zice – când se face pauză la operă, bărbatul care va primi după cap un fular roșu, ala e Dillinger, și eu mi-s lângă el. Și așa au făcut. Când s-au aprins becurile și or făcut pauză, i-o pus șalul ăla după cap, poliția l-a îngrădit, ceilalți bandiți, prin mulțimea aia, or fugit, și pe el l-au luat și l-au împușcat în spate. Pe stradă l-au împușcat. Ea, apoi, s-a dus ca să-i deie banii, dar ei i-au zis, nu capeți, numai pașaport gratis îți dăm și afară, nouă nu ne trebuie așa ceva. Au explulzat-o. I-au plătit tot, numai să plece acasă. La Timișoara a stat la niște case cu fața una către alta. Nu aș ști precis pe unde, nu știu. O femeie se ducea și aducea într-o zi până și laptele, și într-o zi venea alta. De la o vreme, femeia a văzut că ea nu mai iasă nicidecum. Și se mira, cum de nu mai iese. Neliniștită, a bătut la ușă. Nu-i răspunde nimeni. Atunci s-a dus și a înștiințat miliția, au venit și au rupt ușa. Când colo, ea, cât o fost de lungă, o fost injectată după cap. Pe masă erau două cești cu cafea, niște pâine și unt. Și așa au găsit-o, moartă. Și au îngropat-o la Timișoara. Ăla care a venit, ăla a fost dintre bandiți. Din America o venit. Ea își schimbase și înfățișarea. A fost cu Dillinger în Africa și și-a făcut operație, să n-o recunoască nimeni. Să n-o recunoască bandiții ăilalți. Dar ei totuși au cunoscut-o și i-au făcut capăt“

Fragment din interviul cu Vioara Grofșoreanu  (n.1910, Chicago) realizat d Smaranda Vultur

Povestea Anei Cumpănaș i-a inspirat pe mulți de-a lungul vremii. Semnat de Mircea Mihăeș, Mircea Nedelciu și Adriana Babeți, și beneficiind de o prefață scrisă de Mircea Cărtărescu, romanul Femeia în roșu, inspirat din aventurile acestei femei, a fost predat Editurii Militare în 1988. Manuscrisul, deși aprobat inițial, a fost retras din tipografie. El a fost editat în 1990 de Editura Cartea Românească, primind Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză (1991). A fost reeditat în 1997 și 1998 de Editura ALL. În 1996-1997, a fost ecranizat de regizorul Mircea Veroiu, iar în 1998 a fost dramatizat de Cătălina Buzoianu și jucat pe scena Teatrului Național din Timișoara. Din anul 2000, romanul Femeia în roșu a intrat ca obiect de studiu în manualul de Limba și literatura română pentru clasa a X-a al Editurii Humanitas.

Prezentarea expoziției Ne/Re-văzut este prilejuită de lansarea site-ului “Lumi la intersecții”, care reunește cercetări calitative asupra materialelor de arhivă de istorie orală, realizate de o echipă interdisciplinară coordonată de conf. Dr. Smaranda Vultur. Expoziția AR Ne/Re-văzut augmentează două dintre poveștile incluse în această arhivă. Expoziția este completată de animații, care pot fi vizualizate cu telefonul mobil (iOS sau Android), prin instalarea aplicației gratuite Reniform App din App Store/Google Play. Recomandăm folosirea căștilor în spațiul expozițional.

O echipă transdisciplinară crează o ancoră a memoriei în realitatea augmentată

Ne/Re-văzut este un proiect de artă new media care se desfășoară în spații publice din Timișoara. O echipă interdisciplinară, formată din Cinty Ionescu, Ioana Nicoară și Makunouchi Bento – Valentin Toma și Felix Petrescu – realizează instalații digitale din sunet, imagine și animație, spații în care vizitatorul devine creator de sens, reactivând istorii personale și memoria colectivă.

Povești din patrimoniul cultural imaterial al Timișoarei sunt transpuse în lucrări de artă în spațiul public. Seria vernisajelor reunite sub cupola acestui proiect a debutat în 16 august, cu o instalație montată în Parcul Civic din Timișoara, care evocă tradițiile locuitorilor din Uzdin – un sat românesc din Serbia. A continuat, pe 22 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara, cu o instalație care evocă istoricul cantinei Universității Politehnica Timișoara, evocând rolul său de spațiu subversiv în cursul revoltelor anticomuniste ale studenților timișoreni din anul 1956.

Materialele de arhivă cercetate fac parte din fondul de colecții speciale al Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timișoara și reprezintă o arhivă de aproximativ 400 de interviuri cu povestiri de viață, coordonată de conf. dr. Smaranda Vultur în cadrul Grupului de Istorie Orală și Antropologie Culturală de la Fundația A Treia Europă. Această arhivă pune în valoare o memorie locală sau regională, o memorie generațională, o memorie a evenimentelor, dar și o activitate de teren care a permis cunoașterea directă dintre martori și cei care i-au intervievat, explorarea unor memorii familiale, descoperirea sau redescoperirea unui trecut parțial sau total necunoscut. Arhiva reunește mărturii în formă audio și scrisă, uneori și materiale video, fotografii, documente, cărți sau fragmente de texte literare în format electronic, bibliografii, propunând o bază de documentare și informare pe diverse teme sau evenimente istorice.

Cinty Ionescu este o artistă multimedia cu un interes constant pentru colaborarea interdisciplinară, experiment și cercetare documentară, direcții care s-au regăsit în mai toate lucrările inițiate de ea. A lucrat la peste 40 de spectacole de teatru și dans și a susținut sute de reprezentații live ce includ colaborări cu muzicieni, pe numeroase scene naționale cât și în contexte internaționale. Activitatea sa recentă include inițierea de proiecte multimedia complexe  ce explorează narative vizuale bazate pe arhive și tehnologii multimedia, de la spectacole de teatru la expoziții imersive.

Ioana Nicoară (n.1990) este o artistă vizuală care folosește animație, acuarelă și realitate augmentată, căutând teme legate de preocupările ei, de la povești ale oamenilor sau problematici din lumea femeilor, la aspecte legate de identitate sau comunitate. A absolvit UNArte, secția grafică. În paralel cu practica de atelier, lucrează alături de Reniform Production în diferite funcții creative pentru producții care implică animație, și dezvoltă proiecte culturale care folosesc realitatea augmentată.

NARATIVE este o platformă dedicată expresiei și experimentului, care susține și promovează artiști emergenți și proiecte transdisciplinare, aflate la intersecția artelor cu domenii conexe. Platformă de dialog pentru limbaje creative variate, grupul urmărește integrarea elementelor de cercetare și educație în procesul artistic, facilitând, totodată, accesul diverșilor actori culturali către comunități. Printre principiile directoare ale asociației se regăsesc curiozitatea, dorința de a explora limbaje noi și noi teritorii de expresie, prioritizând procesul creativ pentru a crea spații de gândire critică. Narative facilitează dialogul incluziv și își asumă misiunea de mediator între puncte de vedere și narațiuni sociale diferite, având ca obiectiv crearea și consolidarea de comunități creative. Asociația Narative a fost creată de un grup de artiști cu limbaje complementare, Cinty Ionescu, designer video, Laurențiu Bănescu, actor de teatru și film, și Peca Ștefan, dramaturg și scenarist.

ECHIPA: Curator și documentare: Cinty Ionescu | Ilustrație și animație: Ioana Nicoară | Sound design: Makunouchi Bento (Valentin Toma/ Felix Petrescu) | Implementare AR: Reniform |  Comunicare: Evantia Barca | Design grafic: Sorin Păun

Bookfest are program în Brașov 

🕮    Puțin timp ne desparte de a opta ediţie a Salonului de Carte Bookfest de la Brașov; publicului i s-au pregătit patru zile de sărbătoare a cărţii, la Aula Universității Transilvania, începând cu 31 octombrie și până pe 3 noiembrie, arată un comunicat de presă.
🕮    Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Tatiana Niculescu, Radu Vancu, Cătălin Vasilescu, Marius Chivu, Cătălin Ranco Pițu, Mădălina Dobrovolschi, Igor Bergler, Sabina Fati, Ioana Bâldea Constantinescu, Radu Oltean, Sorin Mitu, Lidia Bodea, Denisa Comănescu sunt doar câteva dintre personalitățile culturale cu care vă veți putea întâlni în cadrul acestei ediții 
🕮    Unele dintre cele mai importante edituri din România vor fi prezente cu cele mai noi titluri, la prețuri promoționale 
🕮    Intrarea publicului este liberă atât în cadrul Salonului de Carte, cât și la evenimentele programate pe durata acestuia


Salonul de Carte Bookfest Brașov pregătește o ediție spectaculoasă, bogată în lansări de carte, întâlniri cu personalităţi de seamă, dezbateri şi sesiuni de autografe. Între 31 octombrie și 3 noiembrie, publicul braşovean este aşteptat în număr cât mai mare la Aula Universității Transilvania (str. Iuliu Maniu nr. 41A), pentru întâlnirea cu o ofertă editorială bogată, dar și cu unele dintre numele cele mai importante ale sferei culturale actuale. Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Tatiana Niculescu, Radu Vancu, Cătălin Vasilescu, Marius Chivu, Cătălin Ranco Pițu, Mădălina Dobrovolschi, Igor Bergler, Sabina Fati, Radu Oltean, Sorin Mitu, Cristian Preda, Lidia Bodea, Denisa Comănescu, Adrian Lăcătuș, Romulus Bucur, Cosmin Frunteș sunt doar câteva dintre personalitățile care vor fi prezente la evenimentele pe care Bookfest le-a pregătit brașovenilor.

Unele dintre cele mai reprezentative edituri românești îi vor întâmpina pe bibliofili cu cele mai noi titluri, la prețuri promoționale: Editura Academiei Române, Grupul Editorial Art, Asociația Liga Albanezilor din România, Asociația Macedonenilor din România, Grupul Editorial Corint, Curtea Veche Publishing, Didactica Publishing House, Humanitas și Humanitas Fiction, Jocorama, Grupul Editorial Litera, Nemira Publishing House, Editura Niculescu – Oxford University Press, Pilot Books, Polirom, Trei, Editura Zupia.

Salonul de Carte Bookfest Brașov va putea fi vizitat de joi până duminică, între orele 10 și 20.
Intrarea va fi liberă atât în cadrul Salonului de Carte, cât și la evenimentele programate pe durata acestuia.

Bookfest Brașov este organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România.

Programul evenimentelor de la Salonul de Carte Bookfest Brașov, ediția a VIII-a

(31 octombrie – 3 noiembrie, Aula Universității Transilvania)

Vineri, 1 noiembrie

17.00   Editura Universității Transilvania
Lansarea albumului de artă Peisaj ulterior de Cosmin Frunteș, editor Adrian Lăcătuș, cu 13 texte de Bogdan Coșa
Participă: Cosmin Frunteș, Adrian Lăcătuș, Maria Ghiurțu

17.30   Editura Litera
Lansare de carte și sesiune de autografe
Cătălin Ranco Pițu, Ruperea Blestemului. Revoluția Română din decembrie 1989
Va vorbi alături de autor: Adrian Lesenciuc

18.00   Editura Humanitas Fiction
Lansarea romanelor: Thomas Schlesser, Ochii Monei; Sophie Haydock, Flăcările; Carlo Vecce, Surâsul Caterinei: Mama lui Leonardo da Vinci
Prezintă: Laurențiu-Ciprian Tudor, Cristian Preda, Denisa Comănescu

18.30   Editura Humanitas
Lansarea volumului Cartea depresiilor. 24 de confesiuni despre tristețe, teamă, disperare și alți demoni, coordonat de Marius Chivu, cu texte de Dan Byron • Nicolae Comănescu • Suzana Dan • Dana Deac • Mihai Dobre • Aida Economu • Alexandra Furnea • Andrea Gavriliu • Oana Giurgiu • Iulia Lumânare • Răzvan Mazilu • Mela Mihai • Cosmin „Micutzu“ Nedelcu • Katia Pascariu • Lia Perjovschi • Andreea Raicu • Iulia Rugină • Ada Solomon • Alexandru N. Stermin • Cătălin Ștefănescu • István Téglás • Ștefan Teișanu • Roman Tolici • Luiza Zan
Vor vorbi: Marius Chivu, Lidia Bodea, Cătălin Stanciu

Sâmbătă, 2 noiembrie

11.00   Editura Litera
Lansare de carte și sesiune de autografe
Mădălina Dobrovolschi
,Paradoxul trifoiului cu patru foi

11.30    Editura Humanitas Junior
Bunicul de ciocolată de Narine Abgarian și Împăratul muștelor, William Golding, traducere de Radu Paraschivescu
Vor vorbi: Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Lidia Bodea

12.00   Editura Humanitas
Eveniment Radu Oltean despre volumul Din vremea lui Tudor. Povestea unor vremuri de un pitoresc sălbatic, un western balcanic în care fiecare scenă ne ține cu sufletul la gură
Vor vorbi: Radu Oltean, Laurențiu-Ciprian Tudor, Adrian Lesenciuc
Sesiune de autografe

12.30   Editura Polirom
Lansare de carte și sesiune de autografe
HISTORIA: Sorin Mitu, Românii şi ungurii. Un război imagologic de o mie de ani
Vor vorbi alături de autor: Romulus Bucur, Valer Rus
Colecția „Historia” este coordonată de Mihai-Răzvan Ungureanu.

13.00   Eveniment Humanitas Fiction
Lansarea romanelor: Colson Whitehead, Pravila borfașilor, Naoise Dolan, Fericitul cuplu, Laura Imai Messina, Insula Bătăilor de inimă
Vor vorbi: Cristian Preda, Mihail Vakulovski, Denisa Comănescu

13.30   Editura Humanitas
Dezbatere și lansare de carte Ce vrem de la președintele țării? Ghid civic pentru alegătorii români de Cristian Preda, Ciprian Mihali, Sorin Ioniță
Vor vorbi: Cristian Preda, Sorin Ioniță, Sabina Fati, Radu Paraschivescu

14.00   Editura Humanitas
Avanpremieră Sabina Fati din volumul Călătorie la Gurile Dunării (Țara la graniță)
Vor vorbi: Sabina Fati, Cristian Preda

14.30   Editura Humanitas
Eveniment Ioana Pârvulescu despre romanul Aurul pisicii, bestseller Humanitas 2024
Vor vorbi: Ioana Pârvulescu, Adrian Lesenciuc, Lidia Bodea

15.00   Editura Humanitas
Eveniment Radu Paraschivescu despre romanul Libertatea de depresie: Învăluiri și dezvăluiri de pe la noi, bestseller Humanitas 2024, și avanpremieră din Brățară pe glezna ta
Radu Paraschivescu în dialog cu Cristian Preda

15.30   Editura Humanitas
Lansarea volumului Ce pozne-a mai făcut cățelul meu. Povești care se bucură și dau din coadă, coordonat de Tatiana Niculescu, cu texte de Mihaela Bărbuș • Ioana Both • Marius Chivu • Radu Corozel • Wilhelm Dancă • Mihal Frățilă • Dorian Galbinski • Georgeta-Anca Ionescu • Selma Iusuf • Riri Sylvia Manor • Ciprian Măceșaru • Mihaela Miroiu • Liviu Papadima • Cătălin Pavel • Oana Pellea • Cristian Tudor Popescu • Cristian Preda • Dumitra Râșnoveanu • Gabriela Tabacu • Sara Turetta
Vor vorbi: Tatiana Niculescu, Cristian Preda, Radu Paraschivescu, Marius Chivu, Lidia Bodea

15.55    Editura Humanitas
Eveniment Tatiana Niculescu despre Delicioasa poveste a cozonacului românesc
Vor vorbi: Tatiana Niculescu, Cristian Preda, Lidia Bodea
Sesiune de autografe

16.15    Eveniment Humanitas Fiction
Lansarea volumelor: Narine Abgarian, Viața e mai dreaptă decât moartea și Defne Suman, Tăcerea Șeherezadei
Vor vorbi: Ioana Pârvulescu, Sabina Fati, Adrian Lesenciuc
Moderator: Denisa Comănescu

16.45   Editura Humanitas
Eveniment Gabriel Liiceanu
Lansarea volumului Gabriel Liiceanu în dialog cu Mario Vargas Llosa, Chipuri ale răului în lumea de astăzi. Despre ficțiune, literatură și civilizația umană
Vor vorbi: Gabriel Liiceanu, Radu Paraschivescu, Denisa Comănescu
Sesiune de autografe

17.30   Lansarea volumului Dragul meu Wallace. Istoria zilei în care sir Charles Darwin și-a pierdut eleganța de Cătălin Vasilescu, autorul bestsellerului Bestiar: Șapte povestiri cu chirurgi și scandaloasele lor operații
Vor vorbi: Cătălin Vasilescu, Adina Coman, Tatiana Niculescu
Moderator: Radu Paraschivescu
Sesiune de autografe

18.00   Editura Litera
Lansare de carte și sesiune de autografe
Ioana Bâldea Constantinescu, Castelul din orașul meu

18.30   Editura Universității Transilvania
Lansarea volumului Chamber jazz. Ce e această muzică? Editori Adrian Lăcătuș, Lucian Ban, Maria Ghiurțu
Participă: Adrian Lăcătuș și Maria Ghiurțu

Duminică, 3 noiembrie

11.30    Editura Humanitas
Lansarea volumului Purici, nomazi și supă de șobolani: Povești din Africa ecuatorială de Andrei Daniel Mihalca
Vor vorbi: Andrei Daniel Mihalca, Dan Dinu
Moderator: Gabriela Maaz  

Sesiune de autografe

12.00   Editura Polirom
Lansare de carte și sesiune de autografe
Radu Vancu, Boala & Războiul. Jurnal, 2020-2024
În dialog cu autorul: Adrian Lăcătuș

12.30   Editura Litera
Lansare de carte: Aleksei Navalnîi, Patriot. Memorii
Vor vorbi: Radu Vancu, Adrian Lăcătuș, Ioana Bâldea Constantinescu

13.00   Editura Universității Transilvania
Papercuts. Antologia festivalului poeziei în pagină. Editori Adrian Lăcătuș și Robert G. Elekes
Participă: Adrian Lăcătuș, Robert G. Elekes

13.30   Editura Litera
Lansare de carte și sesiune de autografe
Igor Bergler, Templul umbrelor. Minciuna lui Michelangelo

Salonul de carte Bookfest Brașov, ediția a VIII-a, este un proiect cofinanțat de Primăria Municipiului Brașov.

Lansare de carte: „Repertoriul Arheologic al Municipiului București”

Lansare de carte: „Repertoriul Arheologic al Municipiului București”, Vol. 1. Toate siturile arheologice din Capitală, într-un singur volum, arată un comunicat de presă.

Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România – Filiala Bucureşti, invită publicul să participe la evenimentul prilejuit de lansarea lucrării „Repertoriul Arheologic al Municipiului București” (Volumul 1), în ziua de joi, 24 octombrie 2024, ora 18.00. Lansarea are loc în cadrul Anualei OAR București, la sediul organizației din Str. Sfântul Constantin nr. 32.

Autorii acestei lucrări de referință sunt arheologii Camelia-Mirela Vintilă, Ioana-Iulia Manea, Raluca-Iuliana Moței și Theodor-Aurelian Ignat, iar volumul este un instrument esențial pentru autoritățile locale, arhitecți, urbaniști, proiectanți, dezvoltatori, antreprenori, proprietari de terenuri, cercetători și iubitori ai istoriei Bucureștiului.

Arheologii de la Muzeul Municipiului București au lucrat de peste cinci ani la sintetizarea, în cadrul unei lucrări de specialitate, a tuturor siturilor arheologice identificate și cercetate, a zonelor cu potențial arheologic ridicat, a siturilor existente, dar necercetate, și a zonelor protejate arheologic. Cei patru autori prezintă o sinteză utilă, corectă și actualizată cu datele existente despre siturile arheologice din Capitală, fiind singura lucrare de acest gen dedicată Bucureștiului.

Repertoriul Arheologic al Municipiului București (Volumul I) se adresează în primul rând publicului larg, interesat de istoria și arheologia bucureșteană și nu în ultimul rând specialiștilor. În această primă parte sunt incluse cu precădere siturile arheologice preistorice și antice, dar și principalele situri medievale, urmând ca partea a doua să fie dedicată cercetărilor arheologice care au avut loc la bisericile și mănăstirile aflate pe teritoriul administrativ al Municipiului București. Proiectul nostru de repertoriere a descoperirilor arheologice de pe teritoriul Municipiului București a început în anul 2018 atunci când administrațiile de sector din București au început să își reînnoiască Planurile Urbanistice Zonale (PUZ), iar specialiștii din cadrul Muzeul Municipiului București au întocmit studiile arheologice de fundamentare pentru Sectoarele 1, 3 și 4. Așa a apărut ideea de a publica un studiu integrat care să cuprindă toate siturile arheologice din București. Ulterior, a fost întocmit pentru Primăria Municipiului București studiul arheologic de fundamentare pentru Planul Urbanistic General al Municipiului București. La acel moment am obținut o imagine de ansamblu asupra celor peste 200 de situri arheologice pe care le-am putut identifica bibliografic, cartografic și perieghetic.

Acest repertoriu se dorește a fi un instrument de lucru pentru toți cei interesați de arheologie și istorie în spațiul bucureștean. Repertoriul de față reflectă stadiul actual de cunoaștere (din surse bibliografice și din arhiva Muzeului Municipiului București) până la mijlocul anului 2023.

Am încercat să adunăm în aceste pagini, date relevante despre toate siturile și punctele unde au fost făcute descoperiri arheologice, ce au fost surprinse în urma cercetărilor arheologice sistematice, a celor preventive (majoritar), a cercetărilor de suprafață (periegheze), a descoperirilor întâmplătoare și nu în ultimul rând a celor făcute la limita legii, cu detectoare de metale.

Datele au fost organizate luând în considerare criteriul administrativ de împărțire a Bucureștiului, anume pe sectoare, de la 1 la 6. Din rațiuni atât administrative cât și științifice am ales să prezentăm separat situl arheologic Centrul Istoric București. Situl se întinde integral în limitele sectorului 3 fiind cel mai complex și cel mai dinamic sit, locul de unde a început practic dezvoltarea orașului București, având drept nucleu Palatul Voievodal de la Curtea Veche” – au scris autorii în prezentarea lucrării.