Arhive etichete: Muzeul Municipiului Bucureşti

Lansare de carte: „Repertoriul Arheologic al Municipiului București”

Lansare de carte: „Repertoriul Arheologic al Municipiului București”, Vol. 1. Toate siturile arheologice din Capitală, într-un singur volum, arată un comunicat de presă.

Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România – Filiala Bucureşti, invită publicul să participe la evenimentul prilejuit de lansarea lucrării „Repertoriul Arheologic al Municipiului București” (Volumul 1), în ziua de joi, 24 octombrie 2024, ora 18.00. Lansarea are loc în cadrul Anualei OAR București, la sediul organizației din Str. Sfântul Constantin nr. 32.

Autorii acestei lucrări de referință sunt arheologii Camelia-Mirela Vintilă, Ioana-Iulia Manea, Raluca-Iuliana Moței și Theodor-Aurelian Ignat, iar volumul este un instrument esențial pentru autoritățile locale, arhitecți, urbaniști, proiectanți, dezvoltatori, antreprenori, proprietari de terenuri, cercetători și iubitori ai istoriei Bucureștiului.

Arheologii de la Muzeul Municipiului București au lucrat de peste cinci ani la sintetizarea, în cadrul unei lucrări de specialitate, a tuturor siturilor arheologice identificate și cercetate, a zonelor cu potențial arheologic ridicat, a siturilor existente, dar necercetate, și a zonelor protejate arheologic. Cei patru autori prezintă o sinteză utilă, corectă și actualizată cu datele existente despre siturile arheologice din Capitală, fiind singura lucrare de acest gen dedicată Bucureștiului.

Repertoriul Arheologic al Municipiului București (Volumul I) se adresează în primul rând publicului larg, interesat de istoria și arheologia bucureșteană și nu în ultimul rând specialiștilor. În această primă parte sunt incluse cu precădere siturile arheologice preistorice și antice, dar și principalele situri medievale, urmând ca partea a doua să fie dedicată cercetărilor arheologice care au avut loc la bisericile și mănăstirile aflate pe teritoriul administrativ al Municipiului București. Proiectul nostru de repertoriere a descoperirilor arheologice de pe teritoriul Municipiului București a început în anul 2018 atunci când administrațiile de sector din București au început să își reînnoiască Planurile Urbanistice Zonale (PUZ), iar specialiștii din cadrul Muzeul Municipiului București au întocmit studiile arheologice de fundamentare pentru Sectoarele 1, 3 și 4. Așa a apărut ideea de a publica un studiu integrat care să cuprindă toate siturile arheologice din București. Ulterior, a fost întocmit pentru Primăria Municipiului București studiul arheologic de fundamentare pentru Planul Urbanistic General al Municipiului București. La acel moment am obținut o imagine de ansamblu asupra celor peste 200 de situri arheologice pe care le-am putut identifica bibliografic, cartografic și perieghetic.

Acest repertoriu se dorește a fi un instrument de lucru pentru toți cei interesați de arheologie și istorie în spațiul bucureștean. Repertoriul de față reflectă stadiul actual de cunoaștere (din surse bibliografice și din arhiva Muzeului Municipiului București) până la mijlocul anului 2023.

Am încercat să adunăm în aceste pagini, date relevante despre toate siturile și punctele unde au fost făcute descoperiri arheologice, ce au fost surprinse în urma cercetărilor arheologice sistematice, a celor preventive (majoritar), a cercetărilor de suprafață (periegheze), a descoperirilor întâmplătoare și nu în ultimul rând a celor făcute la limita legii, cu detectoare de metale.

Datele au fost organizate luând în considerare criteriul administrativ de împărțire a Bucureștiului, anume pe sectoare, de la 1 la 6. Din rațiuni atât administrative cât și științifice am ales să prezentăm separat situl arheologic Centrul Istoric București. Situl se întinde integral în limitele sectorului 3 fiind cel mai complex și cel mai dinamic sit, locul de unde a început practic dezvoltarea orașului București, având drept nucleu Palatul Voievodal de la Curtea Veche” – au scris autorii în prezentarea lucrării.

Sezon de festivaluri de poezie prin România

Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.

 

Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte

Tu cum recunoşti poezia?

 

Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.

Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Continuă lectura Sezon de festivaluri de poezie prin România