stiu, nu s-a mai intamplat de la inceputul secolului XX sa ia Nobel doi poeti la rand si tocmai a fost anul trecut unul.
Mie mi-ar placea Ko Un
Vechiul Buddha
Hei, vorbeai de vechiul Buddha?
De ce? vechiul Buddha nu e Buddha.
Adevăratul Buddha-i un pește abia prins
Sare și saltă
(din 108 poeme Zen Koreene)
dar probabil ca daca se face de mult nemaivazuta chestie sa ia din nou poezia o sa fie Adonis.
Sirian, tocmai amenintat cu moartea pt ca s-a indepartat de familia musulmana>
Marginea lumii [fragment]
Dau drumul pământului și iau cerurile prizoniere. Cad ca să rămân credincios
luminii, ca să fac lumea neclară, fascinantă, schimbătoare, periculoasă, ca
să anunț pașii dincolo.
Sângele zeilor îl am încă proaspăt pe haine. Țipătul unui pescăruș răsună
printre paginile mele. Lasă-mă doar să-mi strâng cuvintele și pleacă.
Sau poate se vor bucura in sfarsit pentru prima data poetii chinezi din exil. Bei Dao e plecat din China din 1989, dupa Tienanmen.
Ramallah
în Ramallah
bătrânii joacă șah pe cerul înstelat
ultima mutare licărește
o pasăre închisă-ntr-un ceas
sare-afară să spună ora
în Ramallah
soarele se cațără pe zid ca un bătrân
și trece prin piață
aruncă lumina oglindită într-o
farfurie de aramă pătată
în Ramallah
zeii beau apă din borcane pământii
un arcuș întreabă coarda încotro
un băiat pornește să moștenească oceanul
de la marginea cerului
în Ramallah
semințele se răspândesc peste amiază
moarte înmugurește la fereastra mea
copacul rezistă, ia în piept furtuna
forma brutală inițială
