Editura Pandora M anunta cu un comunicat de presa ca lansează o nouă colecţie, Cercul Poeţilor Apăruţi, coordonată de Svetlana Cârstean, manifestându-şi în acest fel convingerea că există un public important pentru cartea de poezie şi un interes crescut pentru acest gen literar.
Colecţia Cercul Poeţilor Apăruţi se deschide cu un volum extrem de aşteptat, Orice(uverturi&reziduuri), de Sorin Gherguţ. După o lungă absenţă de pe scena poeziei autohtone, apreciatul poet Sorin Gherguţ revine cu un volum care păstrează întreg caracterul ludic al instrumentarului său poetic, adus însă la zi printr-un proces încântător de maturizare stilistică şi tematică.
Volumul Orice(uverturi&reziduuri) va fi lansat joi, 10 februarie, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona. Vor vorbi cu acest prilej Mircea Cărtărescu, T.O. Bobe, Magda Mărculescu şi Svetlana Cârstean.
Rima poeziei (I)
intr-o poveste americana (si alte influente)
In articolul lui Chris Tanasescu pe care l-am pomenit mai devreme era pomenit Lewis Tuco. Criticul american care sustine neo formalismul este autorul unui volum influent din anii 80, in care a propus o clasificare a rimelor,”The Book of Forms” (University Press of New England, 1986).
Conform lui rimele sunt:
1. End rhyme: rime complete la sfarsitul versurilor.
2. Falling rhyme: (sau rime feminine) in care accentul din cuvintele care rimeaza cad pe penultima silaba.
3. Light rhyme: falling / ring Continuă lectura Rima poeziei (I)
Pledoarie pentru resurectia prozodiei in poezia romana
Un articol de Chris Tanasescu din Cuvantul de acum cativa ani. Mi se pare ca merita discutat.
Este un subiect ba hazliu ba dureros printre tinerii nostri poeti. Dar povestea este ceva mai veche. Stateam deunazi de vorba cu un poet care publica din anii 80 (ceea ce nu sunt sigur ca inseamna obligatoriu ca este optzecist) care imi spunea foarte revoltat ca nu ar trebui folosite rimele in poezie. Sigur ca da, am dat din cap, in definitiv Homer nu le-a folosit, nici Sappho, nici Vergiliu sau Shakespeare pardon, Shakespeare le-a folosit in sonete si in canturile sau in portiunile concluzive din piese, la Dante, iarasi, terza rima nu se pune etc. Ne-am distrat copios pe seama acestor exemple si mai ales exceptii, dupa care sigur ca am facut speculatii despre cine e mai modern, Chaucer, care n-are rime, dar scrie in metru, sau vip-urile optzeciste si cele de pe poezie punct ro, care n-au nici de unele.
Continuă lectura Pledoarie pentru resurectia prozodiei in poezia romana
Telespectatorii poeziei
Aşa cum se întâmplă în orice domeniu, poezia are locurile ei comune. Unul dintre cele mai întâlnite este cel care priveşte publicul. Mai exact lipsa de interes a publicului.
De câte ori este vorba despre măsurat audienţa poeziei sunt întrebate editurile sau, atunci când investigatorul este chiar într-un moment de exuberanţă documentară, librarii. Vânzări mici, audienţă mică este concluzia pe care o puteai ghici încă dinainte de a fi pusă întrebarea. Dar poate că vânzările nu spun atât de multe despre poezie cât despre profesionalismul comerţului cu poezie. Şi atunci cum să verifici interesul pe care îl poate trezi poezia?
De curând m-a întrebat cineva de la Radio România Cultural ce se întâmplă cu poezia pe youtube. Am spus şi eu ce am ştiut. Dar o problemă simplă scapă de obicei. S-a făcut ceva caz de înmormânarea celui mai cunoscut poet comunist din România şi mai ales de aglomeraţia creată în jurul coşciugului. Este un punct de plecare cinstit. Pe site-ul sus pomenit, clipurile cu Adrian Păunescu strâng în jur de 30-40 de mii de vizualizări. Cel mai vizionat dintre ele, Repetabila povara a trecut în trei ani de 300.000 de vizualizări. Sigur, poate că se ridică problema amestecului de politic în poveste. Dar, orice s-ar amesteca, respectivul clip este de poezie. Un anumit tip de poezie e adevărat.
Continuă lectura Telespectatorii poeziei