Arhive etichete: Orient

actual, media, util

Open Call: Ateliere gratuite pentru adolescenți din Orient & adolescenți români

Lasă un comentariu

Înscrieri la ateliere de teatru, scriere dramatică, film și muzică pentru adolescenți migranți și români până pe 5 noiembrie, arată un comunicat pentru NEST – Nurturing Expression and Social Togetherness

București. 24 octombrie 2024. Open call la atelierele de artă comunitară și educativă pentru adolescenți migranți și români

Programul NEST – Nurturing Expression and Social Togetherness constă într-o serie de ateliere de artă comunitară și educativă (de teatru, scriere dramatică, muzică și film) atât pentru adolescenți migranți din Orientul Mijlociu și cel Apropiat, cât și pentru adolescenți români, cu vârste între 12 și 18 ani. Participarea este gratuită, pe baza completării formularului de mai jos.

Sunt încurajați să se înscrie elevii care își doresc un spațiu sigur în care să se exprime artistic, care își propun să exerseze limba română printr-o serie de activități plăcute și recreative, sau care vor să cunoască și să se apropie de comunitățile din București. Adolescenții sunt bine-veniți la oricare dintre cele patru module de ateliere, indiferent de nivelul de experiență sau de aptitudini.  

Toate atelierele se vor desfășura în limba română, cu posibilitate de traducător. Adolescenții vor lucra în echipe mixte, pentru a avea experiența întâlnirii dintre culturi într-un context liber și artistic. 

Echipa de traineri este formată din specialiști în domeniu, care vor îndruma adolescenții pe toată perioada atelierelor: Mohammad Hadi Mogouei (muzician), Anca Munteanu (actriță și dramaturgă), Ruxandra Simion (dramaturgă și manager cultural) și Cristina Iliescu (regizoare de film).

Atelierul de muzică va utiliza instrumente tradiționale din zona Orientului Mijlociu și Apropiat, dar și instrumente occidentale (tar, setar, ud, santur și tabla, vioara, chitara). Se va lucra atât cu vocea, cât și cu instrumente muzicale. 

În cazul atelierului de teatru, sunt incluse exerciții de art-terapie și dezvoltare personală prin teatru, construind un mediu sigur și liber în care participanții se pot exprima artistic folosind instrumente accesibile tuturor: corpul și imaginația.

Atelierul de scriere dramatică va consta într-o serie de exerciții creative de scris. Participanții vor avea șansa să exploreze atât povești personale, cât și să creeze dialoguri captivante, învățând cum să structureze o piesă de teatru.

Nu în ultimul rând, atelierul de film presupune filmarea, montarea, sonorizarea pentru turnarea unui scurt film sau reportaj video, folosindu-se de smartphone-uri și lavaliere. Participanții vor putea înțelege imaginea cinematografică și istoria filmului la un nivel potrivit vârstei.

Calendarul NEST

Înscrierile au loc până pe 5 noiembrie, prin completarea acestui formular – https://forms.gle/YyW7XqTqMvqGPyjn7. 

Atelierele încep pe 10 noiembrie și vor avea loc în fiecare duminică timp de 20 de săptămâni în spațiul ActivRandom (Bd. Regina Elisabeta nr. 28, București). 

În luna martie 2025, vor avea loc două evenimente comunitare, în care participanții vor prezenta rezultatele atelierelor sub forma unor scurtmetraje (atelierul de film), a unui concert (atelierul de muzică) și a unui spectacol-lectură/ expoziție audio (care înglobează eforturile comune ale participanților la atelierele de scriere dramatică și teatru).

Mai multe informații, pe paginile de Facebook și Instagram ale proiectului:

https://www.instagram.com/nestworkshops / https://www.facebook.com/profile.php?id=61567166143316 

Proiectul Nurturing Expression and Social Togetherness este derulat de Platforma Rhea și finanțat prin programul În Stare de Bine, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

*****

Despre Platforma Rhea

Rhea este o platformă de explorări artistice interdisciplinare, axate mai ales pe arte performative și cinematografie. Scopul nostru este să contribuim la cercetarea și producția artistică internațională.

Suntem un grup interdisciplinar precupat de explorări artistice cu o abordare feministă și interacțională, format din actrițe, dramaturge, regizoare de teatru și de film și scenariste din România. Dorim să susținem atât explorarea artistică experimentală, cât și pe cea populară. 

Pentru mai multe informații, accesați https://www.platformarhea.ro/. 

Despre programul În Stare de Bine

În Stare de Bine este un program anual de finanțare ce oferă granturi nerambursabile în valoare totală de 1 milion de euro pe an organizațiilor neguvernamentale din România. Programul este implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, cu susținerea financiară a Kaufland România.

Obiectivul programului este creșterea calității vieții locuitorilor din comunitățile rurale și urbane prin sprijinirea inițiativelor care au un impact pozitiv în trei domenii esențiale – cultura, sportul și viața sănătoasă – și care se adresează grupurilor vulnerabile și comunităților din care acestea fac parte. 

În acest an, în mod excepțional, criza umanitară din Ucraina a determinat reorientarea parțială a programului către sprijinirea migranților și refugiaților alungați de război din țara vecină.

Pentru mai informații, accesați www.instaredebine.ro.

Despre Kaufland România 

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine în 8 țări, 132.000 de angajați și o rețea de 149 de magazine în România. Asumarea responsabilității ecologice și sociale este un aspect esențial al politicii corporative Kaufland. Crezul companiei constă în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia, de aceea, în 2018, Kaufland a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială. Cea mai mare parte a proiectelor CSR ale companiei sunt desfășurate în parteneriat cu asociații nonguvernamentale regionale sau naționale și urmăresc implementarea de programe sociale complexe ce se adresează unor grupuri mari de beneficiari. 

Pentru mai multe detalii vizitați www.kaufland.ro.

Despre Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) este o organizație neguvernamentală, independentă, înființată în anul 1994, care promovează o societate civilă puternică și sustenabilă, ce contribuie la apărarea valorilor democratice prin sprijinirea actorilor societății civile, mobilizarea de resurse, încurajarea unui mediu favorabil și întărirea cooperării cu celelalte sectoare. 

Mai multe detalii sunt disponibile la www.fdsc.ro.

util

Gata să fiu „anchetat”

Un comentariu

În mod normal nu prea dau curs invitaţiilor de colaborare la anchetele din reviste pentru că nu mi se pare mereu că tema ori întrebările scot ceva relevant de la mine. Iulian Boldea, redactorul şef al revistei Alpha, editată de Institutul de Studii Multiculturale ALPHA la Târgu Mureş, m-a invitat să răspund la ancheta „Memorie, identitate, literatură”, trimiţându-mi o serie de întrebări lămuritoare pentru o parte din ceea ce se întâmplă azi cu literatura&cultura. Postez aici textul pe care îl voi trimite revistei, ca un teaser pentru când va apărea noul număr al publicaţiei pe piaţă.  Acum, textul este dublu față de ceea ce am nevoie să apară în revistă dar vă invit să vedeți de unde pornesc.

 Amintirea oricărui viitor

http://blog.sharpie.com/2012/03/memory-keepers-daughter/
Memory Keeper by Hanna Agar

Relaţia dintre memorie şi scris a fost tensionată de la început, dacă este să ne luăm după mitologie. Zeii creditaţi cu inventarea scrisului au avut probleme chiar din punctul de vedere al memoriei atunci când au ieşit în faţa colegilor cu noul dispozitiv. Rúnatal este poemul (din Eddele Poetice) care prezintă prin ce trebuie să treacă iniţiatul pentru a dobândi cunoaşterea runelor, caracterele sacre descoperite de Odin: atârnat de copacul sacru timp de nouă zile, iniţiatul este împuns cu o suliţă pentru accesul la memoria pe care personaje legendare au transmis-o în acelaşi fel zeului scandinav. Nici Thot, în mitologia egipteană nu pare să fi avut o soartă mai uşoară atunci când, alături de celelalte arte pe care le inventase, a prezentat zeului Ammon scrisul. Platon notează în „Phaidros” reproşul pe care regele zeilor l-a făcut acestei invenţii care ar fi trebuit să îi ajute pe egipteni să ţină minte mai bine: scrisul va da naştere uitării în sufletele lor, pentru că nu îşi vor mai folosi memoria, se vor baza pe litere exterioare lor şi nu îşi vor mai aminti ei înşişi. Vor auzi multe lucruri dar nu vor învăţa nimic, vor părea atoateştiutori dar nu vor şti mai nimic, vor avea parte doar de aparenţa înţelepciunii dar nu şi realitatea acesteia.

Memorie şi literatură

Chiar și termenul „literatură”, oricât de comun și general acceptat pare, este trecut prin lentilele aceleiași iluzii provocate memoriei de invenția scrisului. Antoine Compagnon remarcă nu doar că Aristotel avertiza, la vremea lui, că nu exista un termen care să se aplice, deopotrivă, prozei, dialogurilor platoniene și compozițiilor în versuri, dar și că termenul „literatură” începe să fie folosit în sensul estetic abia la începutul secolului XIX („Demonul teoriei”, Echinox, Cluj, 2007, p.32). Chiar și dacă vom trece peste faptul că ne amintim destul de rar acest lucru, trebuie să recunoaștem că o istorie întreagă a esteticii construită fără ca teoreticienii să evoce literatura decât în postură gramaticală, ori atât de generală încât să acopere tot ceea ce se poate învăța din cărți (inclusiv matematica- Fontenelle, 1699) lasă urme. Problemă foarte mare nu ar fi dacă, după impunerea romantică a termenului înzestrat brusc cu sensuri spirituale numai bune ca să justifice noua ordine a lumii națiunilor („De la littérature considérée dans ses rapports avec les institutions sociales”, Madame de Staël, 1800) literatura nu ar fi tins să renunțe la conținutul inițial de gestionară a memoriei pentru a se lăsa definită ca literaturizare, artă a dexterității verbale (Gustave Flaubert, 1861, Correspondance, Arvensa editions, 2014, p. 980). Chiar și atunci când ne gândim la importanța pe care un scriitor ca Proust o acordă memoriei, tindem să accentuăm latura literară a demersului său, remarcând mai degrabă nuanțele „plasticității neuronale” („Le sens de la mémoire”, Jean-Yves et Marc Tadié, Gallimard, 1999) sau corporale (Craig Raines, „Look back in wonder”, The Guardian, 5 ianuarie, 2008) asociate procesului psihic. Ar putea și aceasta să fie o împlinire a avertizării puse de Socrate în gura zeului Amon legată de exteriorizarea experienței percepute prin scris și citit. Pierduți în detaliile estetice ajungem foarte greu la viziuni care să poată unifica experiențele noastre chiar și atunci când este vorba numai de poezie. Vorbim, de obicei, despre poezie care aparține unui spațiu lingvistic sau altuia, unei perioade istorice ori pur și simplu unui domeniu strict (poezie erotică, poezie a Primului Război Mondial, avangardă, etc.). Între toate aceste specializări, poeta Carolyn Forche a formulat în 1993 „poezia mărturiei” ca regulă a unei antologii cuprinzătoare pentru secolul XX. Alături de domeniul personal și de cel general, al statului, poeta americană a găsit că este nevoie să fie formulat un al treilea spațiu, socialul, adunând creații poetice semnate de autori care au trecut prin evenimente traumatice (război, detenție, ocupație militară, arest la domiciliu, represiune politică). De la Velimir Hlebnikov până la chinezul Bei Dao, peste 140 de poeți sunt evocați pentru a reda o versiune cutremurătoare a memoriei lumii în secolul XX trecând prin represiunea comunistă în Rusia, abuzurile fasciste sau reprimarea drepturilor civile în China. Citind antologia „Against Forgetting: Twentieth-Century Poetry of Witness” (W. W. Norton & Company, 1993) ai revelația unei dimensiuni pe care esteticul abia poate să o sugereze în cazul unui poem. Continuă lectura Gata să fiu „anchetat” →