Arhive etichete: Primăria

Iașul Sustenabil: Două trasee dedicate ecologiei și biodiversității

Iașul Sustenabil: Două trasee dedicate ecologiei umane și biodiversității urbane se lansează în weekend, arată un comunicat.

Asociația Mai bine, în parteneriat cu Convivia, Iași Travel și SOR Iași, vă invită să luați parte la două evenimente special organizate în cadrul proiectului Iașul Sustenabil – un demers dedicat educației pentru climă și biodiversitate, menit să încurajeze acțiunea climatică și apropierea comunității de natură. Cele două trasee, programate pentru sâmbătă și duminică, 26 și 27 octombrie 2024, își propun să dezvăluie frumusețea naturală a Iașului și să ofere participanților ocazia de a înțelege mai bine impactul pe care activitatea umană îl are asupra mediului.

„Traseul Eco al Iașului. Perspective”

  • Data: Sâmbătă, 26 octombrie 2024
  • Ore: 12:15 – 15:15
  • Punct de întâlnire: Teiul lui Eminescu, Parcul Copou

În acest tur ghidat, participanții vor fi conduși prin locuri emblematice ale orașului, unde vor descoperi atât realizările ecologice ale comunității locale, cât și provocările cu care se confruntă orașul în încercarea de a deveni mai sustenabil. Traseul începe la Teiul lui Eminescu, un simbol al Iașului, și îi va purta pe participanți prin Parcul Copou, spre alte locuri de interes, oferind ocazia de a reflecta asupra progreselor făcute în protejarea mediului înconjurător. Evenimentul este organizat în colaborare cu Iași Travel Iași și va fi condus de Ștefan Prepeliță, ghid turistic acreditat și membru Iași Travel.

Pe parcursul traseului, vor fi discutate măsurile luate pentru a diminua impactul negativ al omului asupra naturii, dar și inițiativele care pot ajuta Iașul să devină un oraș mai verde și mai responsabil. Evenimentul va stimula participanții să înțeleagă cum pot contribui, la nivel personal, la protecția mediului și să devină parte dintr-o comunitate activă dedicată acțiunii climatice.

„Traseul Biodiversității Urbane”

  • Data: Duminică, 27 octombrie 2024
  • Ore: 10:00 – 13:00
  • Punct de întâlnire: Obeliscul cu lei, Parcul Copou

Duminică, suntem invitați să descoperim o fațetă mai puțin cunoscută a Iașului – biodiversitatea sa urbană. În această plimbare ghidată, participanții vor explora parcurile și zonele verzi ale orașului, învățând despre speciile de păsări, insecte și arbori care contribuie la bogăția ecologică a Iașului. Evenimentul este organizat în colaborare cu Societatea Ornitologică Română (SOR) Iași și va fi condus de Corina Forascu, membră SOR Iași și profesoară la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Participanții vor avea ocazia să observe și să învețe despre păsările care populează zona Copoului, inclusiv papagalul Micul Alexander, și să identifice specii rare de arbori, precum Pinul de Himalaya și glădița. În plus, turul va include discuții despre speciile invazive și despre impactul lor asupra ecosistemelor locale. Ghidul va oferi informații interesante despre micile căsuțe de insecte și păsări amplasate în spațiile verzi dintre clădiri, o inițiativă menită să sprijine fauna urbană. Traseul include opriri la locuri istorice importante, cum ar fi casa-muzeu Mihail Kogălniceanu și casa Poni-Cernătescu, oferind o perspectivă integrată între natură și cultură.

Participarea este gratuită, dar necesită înscriere, iar locurile sunt limitate.


Despre proiectul „Iașul Sustenabil”

Iașul Sustenabil a fost inițiat pentru a răspunde nevoii urgențe de educație pentru climă și biodiversitate, oferind un cadru integrat în care comunitatea să poată înțelege mai bine impactul antropic asupra mediului.

Co-finanțat de Primăria Municipiului Iași, proiectul urmărește să sprijine dezvoltarea unor comportamente sustenabile la nivel personal și comunitar, să educe publicul cu privire la impactul negativ al activităților umane asupra mediului și să promoveze soluții care să contribuie la reducerea acestor efecte. De asemenea, proiectul își propune să încurajeze respectul față de biodiversitate și să stimuleze o mai bună înțelegere a legăturii dintre bunăstarea planetară și cea umană.

Ce spune Managerul de Proiect

„Aceste inițiative nu sunt doar demersuri educaționale sau pentru promovarea ecoturistică a Iașului, ci mai ales o invitație de a privi orașul și din spatele lentilelor ecologice și climatice și o oportunitate de a construi legături între oameni și natura, de a învăța unii de la alții și de a ne inspira reciproc”.

Primăria Timișoara intră în parteneriat cu World Monuments Fund pentru reabilitarea Sinagogii din Fabric

Primăria Timișoara intră în parteneriat cu World Monuments Fund pentru reabilitarea Sinagogii din Fabric, arată serviciul de comunicare al instituției.

Primarul Dominic Fritz și arh. Javier Ors Ausín, manager de program World Monuments Fund (WMF), au semnat astăzi memorandumul de înțelegere pentru reabilitarea Sinagogii din Fabric. La finalul anului trecut, monumentul istoric a fost preluat de către municipalitate de la comunitatea evreiască, într-o stare avansată de degradare, astfel că necesită lucrări de punere în siguranță, iar apoi reabilitare totală.

Colaborarea municipalității cu WMF, cea mai importantă organizație independentă dedicată protejării celor mai valoroase situri din lume, implică atât expertiza WMF, cât și fonduri. Astfel, World Monuments Fund va selecta o firmă specializată pentru analizarea sitului, elaborarea studiilor tehnice și pentru organizarea de ateliere și consultări în vederea transformării monumentului istoric în spațiu pentru cultură și comunitate. Toate costurile pentru această etapă care face tranziția de la lucrările de punere în siguranță la reabilitarea totală vor fi suportate de WMF.

„Pentru mine asta este un moment important, pentru că salvarea acestei sinagogi nu are doar o valoare arhitecturală, ci ține și de moștenirea valorilor Timișoarei, de păstrarea acestor valori și de felul în care reușim să transmitem un semnal împotriva antisemitismului și pentru multiculturalitate. Abia aștept să intrăm în această nouă etapă în care toată comunitatea timișoreană va folosi această clădire într-o nouă funcțiune culturală. Cel mai probabil va fi un spațiu multifuncțional, adică nu doar un teatru sau un muzeu, ci un spațiu care se poate folosi pentru mai multe lucruri. Și tocmai că această colaborare cu World Monuments Fund există pentru a stabili mult mai exact ce fel de centru cultural ne dorim, ca oraș și comunitate locală”, a anunțat primarul Dominic Fritz în cadrul unei conferințe cu ocazia semnării memorandumului.

„Suntem foarte fericiți să începem să lucrăm cu municipiul, pentru că este un proiect care a început în 2022, când comunitatea evreiască locală a nominalizat Sinagoga Fabric pentru programul nostru World Monuments Watch. După includerea în program am venit aici și m-am întâlnit cu membrii comunității, cu Luciana Friedmann, președinta comunității evreiești din Timișoara și cu domnul primar. Acum, după multe conversații, putem să începem proiectul pentru reutilizarea adaptativă. Vom defini un proces participativ pentru ca împreună cu autoritățile locale, cu experți locali, cu comunitatea care locuiește în zonă și cu comunitatea iudaică să îi definim un nou folos Sinagogii”, a declarat arhitectul Javier Ors Ausín.

Primăria Timișoara a atribuit lucrările de punere în siguranță a monumentului istoric către Art History Construct SRL, urmând semnarea contractului și ordinul de începere a lucrărilor. Pentru punerea în siguranță, valoarea contractului de proiectare este 159.000,00 lei (fără TVA), iar a celui de execuție este 965.564,19 lei (TVA inclus).

World Monuments Fund (WMF) este cea mai importantă organizație independentă dedicată protejării patrimoniului cultural la nivel global. Înființată în 1965, WMF a conservat peste 700 de situri din 112 țări, promovând înțelegerea reciprocă între culturi și comunități. Organizația are sediul central în New York și sucursale în mai multe țări. Sinagoga Fabric a fost inclusă pe lista siturilor culturale a căror conservare are o importanță ridicată și va beneficia de fonduri.

Sinagoga Nouă din Fabric a fost construită între anii 1897-1899 în stil eclectic, cu elemente neo-maure, gotice și elemente de stil neo-renascentist italian. Clădirea Sinagogii, clasată în listele de protecție naționale ca monument istoric sub codul de clasare TM-II-m-B-06128, este amplasată în zona de protecție istorică denumită Ansamblu urban “Fabric” (II), notează autoritățile.

Gata să fiu „anchetat”

În mod normal nu prea dau curs invitaţiilor de colaborare la anchetele din reviste pentru că nu mi se pare mereu că tema ori întrebările scot ceva relevant de la mine. Iulian Boldea, redactorul şef al revistei Alpha, editată de Institutul de Studii Multiculturale ALPHA la Târgu Mureş, m-a invitat să răspund la ancheta „Memorie, identitate, literatură”, trimiţându-mi o serie de întrebări lămuritoare pentru o parte din ceea ce se întâmplă azi cu literatura&cultura. Postez aici textul pe care îl voi trimite revistei, ca un teaser pentru când va apărea noul număr al publicaţiei pe piaţă.  Acum, textul este dublu față de ceea ce am nevoie să apară în revistă dar vă invit să vedeți de unde pornesc.

 Amintirea oricărui viitor

 http://blog.sharpie.com/2012/03/memory-keepers-daughter/
Memory Keeper by Hanna Agar

Relaţia dintre memorie şi scris a fost tensionată de la început, dacă este să ne luăm după mitologie. Zeii creditaţi cu inventarea scrisului au avut probleme chiar din punctul de vedere al memoriei atunci când au ieşit în faţa colegilor cu noul dispozitiv. Rúnatal este poemul (din Eddele Poetice) care prezintă prin ce trebuie să treacă iniţiatul pentru a dobândi cunoaşterea runelor, caracterele sacre descoperite de Odin: atârnat de copacul sacru timp de nouă zile, iniţiatul este împuns cu o suliţă pentru accesul la memoria pe care personaje legendare au transmis-o în acelaşi fel zeului scandinav. Nici Thot, în mitologia egipteană nu pare să fi avut o soartă mai uşoară atunci când, alături de celelalte arte pe care le inventase, a prezentat zeului Ammon scrisul. Platon notează în „Phaidros” reproşul pe care regele zeilor l-a făcut acestei invenţii care ar fi trebuit să îi ajute pe egipteni să ţină minte mai bine: scrisul va da naştere uitării în sufletele lor, pentru că nu îşi vor mai folosi memoria, se vor baza pe litere exterioare lor şi nu îşi vor mai aminti ei înşişi. Vor auzi multe lucruri dar nu vor învăţa nimic, vor părea atoateştiutori dar nu vor şti mai nimic, vor avea parte doar de aparenţa înţelepciunii dar nu şi realitatea acesteia.

Memorie şi literatură

Chiar și termenul „literatură”, oricât de comun și general acceptat pare, este trecut prin lentilele aceleiași iluzii provocate memoriei de invenția scrisului. Antoine Compagnon remarcă nu doar că Aristotel avertiza, la vremea lui, că nu exista un termen care să se aplice, deopotrivă, prozei, dialogurilor platoniene și compozițiilor în versuri, dar și că termenul „literatură” începe să fie folosit în sensul estetic abia la începutul secolului XIX („Demonul teoriei”, Echinox, Cluj, 2007, p.32). Chiar și dacă vom trece peste faptul că ne amintim destul de rar acest lucru, trebuie să recunoaștem că o istorie întreagă a esteticii construită fără ca teoreticienii să evoce literatura decât în postură gramaticală, ori atât de generală încât să acopere tot ceea ce se poate învăța din cărți (inclusiv matematica- Fontenelle, 1699) lasă urme. Problemă foarte mare nu ar fi dacă, după impunerea romantică a termenului înzestrat brusc cu sensuri spirituale numai bune ca să justifice noua ordine a lumii națiunilor („De la littérature considérée dans ses rapports avec les institutions sociales”, Madame de Staël, 1800) literatura nu ar fi tins să renunțe la conținutul inițial de gestionară a memoriei pentru a se lăsa definită ca literaturizare, artă a dexterității verbale (Gustave Flaubert, 1861, Correspondance, Arvensa editions, 2014, p. 980). Chiar și atunci când ne gândim la importanța pe care un scriitor ca Proust o acordă memoriei, tindem să accentuăm latura literară a demersului său, remarcând mai degrabă nuanțele „plasticității neuronale” („Le sens de la mémoire”, Jean-Yves et Marc Tadié, Gallimard, 1999) sau corporale (Craig Raines, „Look back in wonder”, The Guardian, 5 ianuarie, 2008) asociate procesului psihic. Ar putea și aceasta să fie o împlinire a avertizării puse de Socrate în gura zeului Amon legată de exteriorizarea experienței percepute prin scris și citit. Pierduți în detaliile estetice ajungem foarte greu la viziuni care să poată unifica experiențele noastre chiar și atunci când este vorba numai de poezie. Vorbim, de obicei, despre poezie care aparține unui spațiu lingvistic sau altuia, unei perioade istorice ori pur și simplu unui domeniu strict (poezie erotică, poezie a Primului Război Mondial, avangardă, etc.). Între toate aceste specializări, poeta Carolyn Forche a formulat în 1993 „poezia mărturiei” ca regulă a unei antologii cuprinzătoare pentru secolul XX. Alături de domeniul personal și de cel general, al statului, poeta americană a găsit că este nevoie să fie formulat un al treilea spațiu, socialul, adunând creații poetice semnate de autori care au trecut prin evenimente traumatice (război, detenție, ocupație militară, arest la domiciliu, represiune politică). De la Velimir Hlebnikov până la chinezul Bei Dao, peste 140 de poeți sunt evocați pentru a reda o versiune cutremurătoare a memoriei lumii în secolul XX trecând prin represiunea comunistă în Rusia, abuzurile fasciste sau reprimarea drepturilor civile în China. Citind antologia „Against Forgetting: Twentieth-Century Poetry of Witness” (W. W. Norton & Company, 1993) ai revelația unei dimensiuni pe care esteticul abia poate să o sugereze în cazul unui poem. Continuă lectura Gata să fiu „anchetat”