Între 12 şi 14 aprilie, la Librăria “Cartea de Nisip” din Timişoara s-au desfăşurat întâlnirile atelierului „chipuri ale poeziei azi- elemente de poetică relaţională”. Participanţii au fost studenţi din Bucureşti, Târgu Mureş şi Timişoara, dispuşi să profite de interesul pe care îl au pentru poezie în cadrul unor exerciţii care să le dezvolte deopotrivă atenţia şi capacitatea de a corecta propriile texte, dar şi pentru a le deschide alte perspective prin care ar reuşi să îşi gândească poezie din perspective noi faţă de cele cu care erau obişnuiţi. Concluzia evenimentului ar putea să fie poemul-circuit care a închis şi lectura publică din finalul atelierului:
Renga pe Bega: Reparaţi-vă, RGB vine
Cu ochii înfipţi în tavan
Ascult respiraţia clădirii crescând odată cu singurătatea
Cineva toarnă acuarele în ţevi (Sorin Despot)
Ţeava de deasupra capului meu e spartă
Nuanţe de verde-mi cad direct pe tâmplă (Bogdan)
Mă cutremură gândul că rugina ar fi verde
Şi mucegaiul va fi cu miros de carte (Mălina)
Singurătatea e o jucărie aruncată pe podea
Îţi înţeapă tălpile ca un cui ruginit (Andrei)
Să fie vreun instalator care pictează ceruri
Sau, poate, un pictor instalând lumina stelelor (Teo)
Ce se sparg pe tronsonul scării de bloc
Văd fluturi multicolori, m-am sedat, hai la „ad hoc” (Ramona)
Singur ca un rinichi după extirpare aştepţi
Să curgă la robinet puţină apă colorată (Radu)
Putem face lupte marţiale sau nişte poezie
Sau să murim, oricum, lumea rămâne aceeaşi (Carolina)
Camera cedează, sub presiune, oraşul sub îndoieli
Se trezeşte sub tirania red green blue (Sorin)
Înainte şi după
„Ce astept de la atelierul de poezie” şi „cum a fost până la urmă” au fost întrebările la care au răspuns participanţii la atelier în prima, respectiv, ultima întâlnire de la librăria timişoreană. Andrei Ene recunoscut înaintea atelierului: ” am venit ca sa-mi descopar slabiciunile si sa le elimin. Vreau să înţeleg şi ce nu fac bine când scriu”. Duminică, înaintea prezentării publice a poemelor din atelier tot el povestea: „Au fost interesante exercitiile. Mi-au starnit spontaneitatea”.
Marius Dimcea îşi dorea să iasă din atelier cu un concept mult mai bine definit asupra poeziei. „Ce facem pe mine mă ajută. De exemplu, nu ştiam că pot să scriu în cateva minute” arăta Marius după primele întâlniri.
Atelierul a fost o ocazie pentru Carolina Vozian să reînceapă să scrie poezie, lucru care îi lipsea de când s-a mutat la Bucureşti, lăsând la Chişinău atelierul iniţiat de Dumitru Crudu. La atelierul din Studentfestul timişorean, „a fost intens. Cu multe senzatii, multi oameni noi. Am fost multumita de unele chestii scrise. Cred ca poemul din ziar si poemul cu parcul mi-au iesit cel mai bine” spune participanta. Continuă lectura Atelierul de poezie relaţională> CUM S-A ÎNTÂMPLAT atelierul de poezie de la Timişoara din Studentfest
Arhive etichete: poezie
"Chipuri ale poeziei azi. Elemente de poetica relațională" la Studentfest Timisoara
Anul acesta, atelierul de poezie de la Studentfest o sa se intample pe parcursul mai multor zile. In Librăria „Cartea de Nisip” (Str. V.V.Delamarina nr 1, Timişoara).
Primele 5 întâlniri sunt rezervate studenţilor selectaţi în urma anunţului de luna trecută, dar evenimentul de închidere, lectura publică de duminică, de la librărie, este deschis tuturor celor care vor să audă poezia rezultată din atelier.
La ateliere au fost selectaţi să participe următorii studenţi: Bogdan David Diță (Universitatea de vest din Timișoara în cadrul facultății de Litere, Istorie și Teologie, secția Limbi și Literaturi, specializarea Română-Engleză), Marius Dimcea (Universitatea de vest, L.L, romana-engleza, anul I), Andrei Ene (Universitatea de vest din Timişoara, Student în anul întâi la Facultatea de Litere, engleză-română.), Iulia Iliuță (Facultatea de Geografie, Universitatea de Vest, Timisoara), Adina Malina Netca (Universitatea de Vest, Facultatea de Sociologie si Psihologie, Timisoara), Radu Nițescu (Facultatea de Litere, UB, Bucuresti), Teodor Spătaru (Facultatea de Psihologie, anul III, Universitatea de Vest, Timisoara), Ramona Strete („Universitatea de Medicină și Farmacie”, Târgu Mureș), Carolina Vozian (Universitatea București, Facultatea de Litere, Secția Română-Germană). (later edit potrivit organizatorilor, Roxana-Andreea Popescu -ASE- si Laura Ioana Vasile -UB- au anuntat ca nu vor putea sa ajunga la atelierul de poezie)
Vineri, 12 aprilie- Librăria „Cartea de Nisip”
10.30 – paradoxul sensurilor – tendinţa oricărei alăturări de cuvinte, oricât de întâmplătoare de a avea sens. Dar al cui este acest sens?
19.30 – ambiguitatea limitelor poemului
Continuă lectura "Chipuri ale poeziei azi. Elemente de poetica relațională" la Studentfest Timisoara
Poezie, video si muzici in instalatie la Odeon
URME DE DISTRUGERE PE MARTE
O instalaţie performativă de Cinty Ionescu pe poeme de Bogdan Ghiu
performer: Nicoleta Lefter
video design & live video: Cinty Ionescu
sound design & live: Miron Ghiu
Primele reprezentaţii 10, 11 şi 19 aprilie 2013, ora 19.30, Sala Studio
Urme de distrugere pe Marte este o instalație performativă în care mai multe media contribuie activ la interpretarea live a poeziei, care se rescrie pe măsură ce e interpretată și comentată de creatorii spectacolului prin performer, proiecție video și sunet, ceea ce adaugă de fiecare dată un nou strat de înțelesuri.
Continuă lectura Poezie, video si muzici in instalatie la Odeon
Anul de poezie: a douăsprezecea săptămână
20 martie
43 î.Hr.: Ovidiu, poet latin (d. 17)
Nulla mihi cura est terra quo mittar ab ista,
hac quia, quam uideo, gratior omnis erit:
in medias Syrtes, mediam mea uela Charybdin
mittite, praesenti dum careamus humo.
(XIV. TVTICANO)
„Doresc atîta numai, să ies din acest loc/ Şi să mă mut de-aice; eu nu am altă grijă./ Oriunde plec: pe-acesta să nu-l mai văd în ochi!/ Mînaţi a mele pînze în Sirte şi Caribda,/ Numai să scap o dată de-acest pămînt barbar!“ (Ponticele, IV, 14)
1770: Johann Friedrich Hölderlin poet, prozator, dramaturg german (d. 1843)
Cântecul destinului
În lumină înaltă umblaţi
Pe un dulce tărâm, fericite voi, Genii!
Strălucite, zeieşti adieri
Uşor vă ating,
Ca degetele femeii la harpă
Sfintele strune.
Fără ursită, precum adormitul
Copil, respiră Cereştii;
Cast ocrotit
Într-un mugur de rând
Înfloreşte de-a pururea
Spiritul lor,
Iar ochii, preafericiţii,
Privesc în tăcută
Pe veci claritate.
Ci nouă nu ni-e lăsată
În niciun loc alinarea,
Se petrec şi se surpă
Chinuiţi muritorii,
Orbeşte zvârliţi
Dintr-un ceas în altul,
Ca apa din piatră
În piatră căzând,
Mereu în abisu-ndoielii.
(traducere Ștefan Augustin Doinaș)
1799 – Karl August Nicander, poet suedez(d. 1839)
1828 – Henrik Ibsen, autor norvegian (d. 1906)
1886: George Topîrceanu, poet român (d. 1937)
Doar Grivei, bătrânul, n-are
Cu ce roade oasele.
Că de când cu postul mare,
Toate-i merg de-a-ndoasele.
Pentru câte-a tras, sărmanul,
Cui să ceară daune?…
Drept sub nasul lui, motanul
A venit să miaune.
Dar acum l-a prins potaia
Și-a-nceput să-l scuture…
Peste toată hărmălaia
Trece-n zbor un fluture.
Pe trotuar, alături saltă
Două fete vesele…
Zău că-mi vine să-mi las baltă
Toate interesele!
(sursa )
21 martie
Declarată în 1999 Ziua Mondială a Poeziei de către UNESCO
1685: Johann Sebastian Bach, compozitor, organist german (d. 1750)
1923 – Nizar Qabbani, diplomat, poet și editor sirian (d. 1998)
1957: Youssef Rzouga, poet tunisian
22 martie
1903: Virgil Gheorghiu, poet, eseist, muzicolog, pianist român (d. 1977)
Mi-ești astăzi în busole arătată,
Port cu rada boltită-n tăceri,
Unde m-ar adormi-n legende corăbieri,
Și viața mi-ar sta-n ape dulci ancorată.
Tu-mi prefaci deșertul în transparența zărilor,
Polare neguri în fildeș de clavire,
Și reverși pe umilite cimitire,
Unita fosforescență a mărilor.
(sursa)
1941 – Billy Collins, poet american
23 martie
1813: Cezar Bolliac, poet român (d. 1881)
Mâine și iar mâine; și de mâine, mâine;
Astăzi e durerea, mâine fericirea:
Astfel crede-acela care n-are pâine,
Astfel și bogatul: Toată omenirea
Crede și așteaptă mâine-ntr-ajutor!
(sursa)
1903: Alejandro Casona, dramaturg și poet spaniol (d. 1965)
1910: Akira Kurosawa, regizor japonez de film (d. 1998)
24 martie
1657: Arai Hakuseki, om de stat, scriitor japonez (d. 1725)
1775 – Muthuswami Dikshitar, poet și compozitor indian (d. 1835)
1925: Dinu Ianculescu, poet și actor român cunoscut, până în 1985, când s-a stabilit în Germania ca vocea de la Teleenciclopedia
E primăvară şi e frig.
O pasăre cade pe ape
şi nu e nimenea pe-aproape
ca să mă vaiet şi să strig
că moartea trece de prosoape
şi sare dincolo de dig.
E primăvară şi e frig.
O pasăre cade pe ape.
Şi nimeni nu ridică zid
şi timpul nu ne mai încape.
Cu-o mână ne închide pleoape,
cu alta ne aruncă-n vid.
E primăvară şi e frig…
(sursa)
25 martie
1808: Jose de Espronceda, poet spaniol romantic (d. 1842)
Para y óyeme ¡oh sol! yo te saludo
y extático ante ti me atrevo a hablarte:
ardiente como tú mi fantasía,
arrebatada en ansia de admirarte
intrépidas a ti sus alas guía.
(EL SOL)
1902: George Lesnea, poet român cunoscut și ca traducător al poemelor lui Serghei Esenin (d. 1979)
1926 – Jaime Sabines, Mexican poet (d. 1999)
1942: Ana Blandiana, poetă româncă
Bruma pe frunze mari ascultă
ce liniște va fi-n curând,
Când nu se va mai ghici
Nici cine aude,
Nici cine-ar putea rosti un cuvânt.
(sursa)
26 martie
1859 – Alfred Edward Housman, poet englez (d. 1936)
The time you won your town the race
We chaired you through the market-place;
Man and boy stood cheering by,
And home we brought you shoulder-high.
To-day, the road all runners come,
Shoulder-high we bring you home,
And set you at your threshold down,
Townsman of a stiller town. (sursa)
1874 – Robert Frost, American poet (d. 1963)
I wonder about the trees.
Why do we wish to bear
Forever the noise of these
More than another noise
So close to our dwelling place?
We suffer them by the day
Till we lose all measure of pace,
And fixity in our joys,
And acquire a listening air. –
(sursa)
1925 – Pierre Boulez, compozitor și dirijor francez
1930 – Gregory Corso, American poet (d. 2001)
O this political air so heavy with the bells
and motors of a slow night, and no place to rest
but rain to walk—How it rings the Washington streets!
The umbrella’d congressmen; the rapping tires
of big black cars, the shoulders of lobbyists
caught under canopies and in doorways,
and it rains, it will not let up,
and meanwhile lame futurists weep into Spengler’s
prophecy, will the world be over before the races blend color?
All color must be one or let the world be done—
There’ll be a chance, we’ll all be orange!
I don’t want to be orange!
(sursa)
1931: Mircea Ivănescu, poet și traducător român (d. 2011)
si, de fapt, despre ce anume sa scriem aici? despre acea ultima clipa – (si sange cald, si innoptare) -, despre moartea luminii, asa cum de atatea ori ai vazut-o, din camera asta, care nu se mai termina-n timp – si vezi, pe fereastra spre care nici
nu-ti mai intorci ochii, cum soarele coboara alburiu, si nu te mai uiti,
nu te mai uiti, spre locul din cer unde, din copilarie inca, stiai ca se face
incet noapte – despre asta sa scrii, ca si cum mai are vreo insemnatate scrisul,
insiruirea vorbelor pe siruri de litere
(si ai vazut ca el, in scrisul de mana,
face litera z la acelasi nivel cu sirul celorlalte litere – nu, adica, scoborand
bucla mai jos decat orizontala randurilor) ca si cum tot ce ai scrie aici ar avea vreun adevar cat de real – ca si cum adevarul ar avea realitate – si, vezi, asa poti continua – si in vremea fictiunii, adica a realitatii
de aici, ar mai insemna ceva din ce ai vrea tu sa spui ca e adevarul.
adevarul ca la poalele zidului, aici, in iarba, mai stii vantul, fireste,
fara sa-l simti, doar dupa leganarile ierbii. si te gandesti (asta insemnand
ca mai esti printre ei) ca aici, printre leganarile ierbii, peste pamantul batut
in clipa aceea de luna, si se si pare ca n-ar mai fi nimic de inteles, in linistea
aceasta cu luna peste mormantul cu iarba napadindu-l, daca ti-ar spune – cineva, oricine – ca in groapa n-ai mai avea liniste.
(2005)
1964 – Hai Zi, poet chinez (d. 1989)