Arhive etichete: România

Studiu Google: Potențialul adoptării inteligenței artificiale în administrația publică din România

Un studiu Google investighează potențialul adoptării inteligenței artificiale în administrația publică din România, arată un comunicat.

Aproape 70% dintre funcțiile publice ar putea beneficia de automatizarea oferită de instrumentele AI

___

Inteligența artificială generativă are potențialul de a spori eficiența sectorului public din România și a crește calitatea serviciilor oferite, îmbunătățind experiența cetățenilor în contact cu serviciile publice, reiese din studiul „Oportunitatea adoptării inteligenței artificiale în administrația publică din România”, realizat de Implement Consulting Group la iniţiativa Google. Raportul arată că mai mult de două treimi din posturile din administrația publică românească ar putea beneficia de pe urma adoptării instrumentelor AI, în timp ce, în prezent, aproape un sfert din instituțiile publice din România au investit deja în soluții AI.

660 milioane euro, valoare adăugată în următorii 10 ani

Inteligența artificială generativă poate aduce beneficii la toate nivelurile administrației publice din România. Raportul estimează valoarea acestor beneficii la 660 milioane de euro, reprezentând potențialul de creștere a valorii adăugate brute la finalul unei perioade de 10 ani. Acest potențial poate fi atins în urma creșterilor de productivitate a muncii în sectorul public pe care le va aduce o adoptare pe scară largă[1] a AI-ului, prin îmbunătățirea calității și vitezei serviciilor publice, precum și realocarea de resurse către operațiuni cu valoare ridicată.

Inteligența artificială are potențialul de a îmbunătăți majoritatea funcțiilor din administrația publică, de la cele interne până la cele care interacționează direct cu cetățenii. AI poate îmbunătăți serviciile pentru cetățeni prin soluții personalizate și în timp real, poate eficientiza operațiunile administrative prin creșterea acurateței și reducerea timpilor de procesare, și poate oferi factorilor de decizie informații bazate pe date pentru a lua decizii mai rapide și mai bine fundamentate.

Utilizarea AI-ului generativ în sectorul public

Un procent de 69% dintre locurile de muncă din administrația publică românească[2] au potențialul de a utiliza inteligența artificială generativă în operațiunile derulate, ceea ce va crește eficiența și va permite angajaților să se concentreze pe rezolvarea problemelor complexe, se arată în concluziile raportului. În plus, 8% dintre locurile de muncă pot beneficia de automatizarea prin AI a peste jumătate din sarcinile curente, eliberând astfel timp pentru activități cu valoare adăugată mai mare. În același timp, 24% dintre locurile de muncă din sectorul public, respectiv cele care implică în principal interacțiuni directe cu oamenii sau sarcini fizice, vor rămâne neschimbate din cauza potențialului redus de utilizare a AI.

Studiul arată că o parte dintre angajații din administrația publică din România folosesc inteligența artificială generativă, însă este mai mult o opțiune personală de utilizare a tehnologiei, întrucât adopția la nivelul instituțiilor rămâne încă la un nivel incipient. Datele unui sondaj[3] realizat în rândul angajaților din administrația publică din România indică faptul că 54% dintre ei folosesc instrumente AI, în timp ce doar 23% dintre instituțiile din instituțiile din care fac parte au investit în soluții AI. Principalele bariere în adopția inteligenței artificiale, menționate de către cei din sectorul public, sunt lipsa competențelor în utilizarea instrumentelor AI, costul acestor instrumente și îngrijorările privind securitatea.

Raportul complet poate fi descărcat de aici. La această adresă se găsește un infografic / rezumat al raportului pe România.

Implement Consulting Group este o companie scandinavă de consultanță în management, fondată în 1996, cu peste 1700 de consultanți în Scandinavia, Germania, Elveția și Statele Unite ale Americii.


[1] Adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale generative în administrația publică din România înseamnă că instrumentele AI sunt utilizate în aproximativ o treime din sarcinile unde ar putea fi aplicate (adoptare potențială tehnică).

[2] Administrația publică din România cuprinde angajații din întreg sectorul public, inclusiv educație publică, apărare / armată, funcționari publici și personal cleric. Sursa datelor pentru numărul angajaților din sectorul public din România: https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/lfsa_eisn2__custom_13395541/default/table?lang=en

[3] Rezultatele sunt obținute în urma unui sondaj calitativ realizat online de compania specializată Public First în octombrie 2024, în rândul a 314 respondenți.

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A HRANEI ÎNTR-UN STUDIU

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A HRANEI. WORLD VISION ROMÂNIA: Peste o treime dintre copiii din zonele defavorizate nu mănâncă în mod frecvent micul dejun acasă / 43% dintre părinți declară că nu au bani suficienți pentru cumpărarea alimentelor necesare pregătirii prânzului

București, 16 octombrie 2024: 30% dintre copiii din medii defavorizate nu mănâncă prânzul acasă, respectiv 28% dintre acești copii (unul din patru) nu mănâncă nici micul dejun, nici prânzul acasă. Principalul argument oferit de părinți (43% dintre părinți) pentru această situație este lipsa banilor pentru achiziționarea de alimente necesare pregătirii micului dejun și prânzului, conform studiului World Vision România, „Sunt hrăniți #Destul copiii României? Masa la școală și masa acasă”.   În același timp, pentru 22% dintre copii, masa primită prin programul guvernamental “Masă sănătoasă” este singura masă a zilei.

În contextul Zilei Internaționale a Hranei (16 octombrie), atragem atenția asupra modului în care copiii din zonele defavorizate ale României sunt hrăniți atât în familie, cât și în școală.

Ce mănâncă copiii din România acasă, în familie

  • Unul din cinci copiii din medii defavorizate (22%) merge seara la culcare fără să ia cina. Pentru majoritatea copiilor (51%) cina reprezintă principala masă a zilei.
  • Două treimi dintre copiii din medii defavorizate ai căror părinți au participat la sondaj (62%) obișnuiesc să mănânce zilnic sau frecvent gustări în afara meselor principale, formate în principal din dulciuri (68%) fructe, lactate sau snack-suri.
  • Baza alimentară a meselor pentru acești copii este formată din paste făinoase și cartofi pe care 44% dintre copii le consumă zilnic.
  • Doar un sfert dintre acești copii (24%) mănâncă zilnic fructe și legume proaspete, peștele este extrem de rar în alimentația copiilor (de unde un potențial deficit de vitamina D) și doar 8% dintre copiii (unul din doisprezece) din aceste medii mănâncă carne zilnic în familie
  • În cazul unuia din patru copii din medii defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toată familia, cei mici fiind nevoiți să renunțe la masă în favoarea celor mari sau a adulților care muncesc.
  • Sinteza infografiată: https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2024/04/Raport-PNMS-World-Vision-Romania-infografiat.pdf

“Masa caldă în școli este o necesitate imediată pentru copiii din medii defavorizate. Copiii noștri nu primesc o alimentație suficientă și, cu siguranță, nu una nutritivă. Dincolo de politicile publice, este esențial să ne asigurăm că implementarea acestora este urmărită cu atenție, deoarece ceea ce este prevăzut în documente și ordine de ministru nu se reflectă întotdeauna corect în practică. De aceea, am rugat toate autoritățile competente – din educație, sănătate, agricultură – dar și pe reprezentanții societății civile, să colaboreze pentru elaborarea de măsuri integrate cu impact imediat în alimentația sănătoasă a copilului”, a declarat Mihaela Nabăr, Director executiv al fundației World Vision România.

Alimentația copiilor din medii defavorizate la nivel global

La nivel global, aproape patru din zece (37%) părinți spun despre copiii lor că nu primesc nutrienții adecvați de care au nevoie zilnic, iar 21% afirmă că copiii lor s-au culcat flămânzi în ultimele 30 de zile, conform unui studiu al organizației internaționale World Vision.

Același studiu relevă faptul că aproape jumătate (45%) dintre copiii sub cinci ani mor din cauza unei nutriții precare, iar majoritatea părinților (97%) sunt de acord că e vital ca copiii să mănânce la școală, astfel 85% susțin ca guvernele să finanțeze un program alimentar la școală.

Programul Național Masă Sănătoasă (PNMS)

În primul semestru al anului școlar 2023-2024, Programul Național Masă Sănătoasă a fost implementat în mod real în aproximativ o treime (36%) dintre cele 450 de unități școlare selectate. Pentru aproape o jumătate (49%) dintre copiii înscriși în PNMS, care au primit de mâncare la școală, aceasta este principala masă a zilei, iar pentru 22% dintre ei, această masă este singura dintr-o zi.

La nivel național, 9% dintre școlile incluse în eșantionul studiului World Vision România, au optat pentru o masă caldă preparată în regim propriu, 28% pentru masă caldă în regim de catering și aproape două treimi dintre școlile beneficiare (63%) PNMS au optat pentru varianta pachet alimentar (sandwich).

Pentru anul școlar 2024-2025, peste 2.200 de şcoli au inclus programul masă caldă, adică aproximativ 650.000 de copii vor primi o masă la şcoală.

Variantele aprobate prin lege pentru tipurile de masă sunt următoarele:

  • masa caldă, preparată în regim propriu, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ în care există cantină cu avize de funcționare și spațiu adecvat de servire a mesei;
  • masa caldă, în regim catering, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, hrana putând fi servită în sala de clasă sau într-un alt spațiu amenajat în acest scop
  • un pachet alimentar, în situația în care nu există posibilitatea asigurării mesei calde în regim propriu sau de catering.

INTERVENȚIA WORLD VISION ROMÂNIA – Programul “Pâine și mâine”

Unul dintre cele mai importante proiecte ale fundației World Vision România este Pâine și Mâine, prin care copiii de la sate beneficiază de un pachet integrat de servicii pentru a-i încuraja să meargă la școală.

Începând cu acest an școlar, am lansat o nouă abordare a proiectului Pâine și Mâine, dedicat exclusiv elevilor ce studiază în regim simultan. După un apel public către școli, 22 unități de învățământ din 11 județe au intrat în program, mai exact 1.140 de elevi de școală primară care învață în sistem simultan.

Învățământul simultan este specific școlilor din mediul rural. Fie că vorbim de Simultan II (adică două clase simultane), Simultan III, sau chiar Simultan IV – acolo unde în structura clasei sunt patru clase.

Astfel, în noul an scolar prin noua abordare, pe lângă masa caldă oferită elevilor și cele două ore de educație remedială, proiectul include:  

  • Realizarea unei evaluări aprofundate la nivelul unității de învățământ- infrastructura școlară, situația si vulnerabilitățile elevilor și a familiilor acestora, predarea în simultan.  
  • Desfășurarea unor cursuri de formare dedicate cadrelor didactice care predau în simultan  pentru îmbunătățirea actului de predare în regim simultan și completarea informațiilor. 
  • Dotarea scolilor, acolo unde este cazul, cu aparatură digitală si pregătirea cadrelor didactice pentru integrarea digitalizării în procesul de predare. 
  • Școala Părinților cu focus pe educatie, nutriție și sănătate. 
  • Activități de educație non formală pentru elevi pe tot parcursul anului și pe perioada verii în timpul școlii de vară.

Detalii despre program aici: https://worldvision.ro/implica-te/persoane-fizice/paine-si-maine/

Campania globală „Enough” („Destul”) a World Vision

World Vision activează în peste 100 de țări, ajutând milioane de copii și adulți care suferă de malnutriție, mai ales în situații de dezastre naturale, conflicte sau sărăcie extremă. Lucrăm îndeaproape cu comunitățile locale pentru a ajunge la familiile în nevoie – oferim alimente și milităm la nivelul guvernelor pentru o alimentație mai echitabilă și sustenabilă, inclusiv prin intermediul școlilor.

Tocmai de aceea, de Ziua Internațională a Hranei, World Vision continuă campania „Enough”. Scopul nostru este să atragem atenția la nivel global asupra urgenței de a combate malnutriția în rândul copiilor și adulților.

Donațiile se pot face prin SMS la 8844 cu textul PAINE (2 euro/lună) și aici: https://worldvision.ro/implica-te/persoane-fizice/paine-si-maine

Organizația, împreună cu Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România, solicită:

  1. Extinderea la nivel național a programului de masă caldă în școli, prioritizând elevii din familii vulnerabile;
  2. Implementarea Programului Național ,,Masă Sănătoasă” în liceele sportive. ,,Consider necesară alocarea de fonduri pentru renovarea și dotarea sălilor de sport, asigurarea de fonduri pentru compețitii și o nutriție sănătoasă – sunt zile când stăm la școală de la 08.00 la 17.00, program școlar plus antrenamente și ar fi util și sănătos pentru noi să putem lua masa la școală.”, declară Robert, elev din Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România
  3. Accesul la ore de educație nutrițională pentru copii și părinți deopotrivă, precum și programe coerente pentru reducerea risipei alimentare.

Întregul apel poate fi vizionat aici: World Vision România spune DESTUL!

Despre World Vision România

World Vision România  este o organizație care desfășoară programe de educație, intervenție umanitară de urgență, dezvoltare și advocacy, punând în centrul activității sale bunăstarea copilului. Organizația se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile și comunitățile, în scopul depășirii sărăciei și nedreptății. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de țări din întreaga lume. În 33 de ani de prezență în România a ajutat sute de mii de copii și adulți, din aproape 900 de comunități situate în 41 județe.

Detalii la www.woldvision.ro și http://fb.com/WorldVisionRomania

FNT 2024 propune și spectacole-lectură cu piese noi

Festivalul Național de Teatru (FNT) – ediția a 34-a, desfășurat la București între 18 și 28 octombrie, propune publicului modulul Spectacole-lectură, care valorizează formule dramaturgice variate, în acord cu transformările lumii de azi, prin propunerea unor texte din Germania, Spania, Portugalia și România, arată un comunicat de presă. Regia este semnată de regizoare și regizori tineri, sub îndrumarea creatorului Bobi Pricop. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. Spectacolele vor fi urmate de discuții cu publicul, alături de echipă și un invitat special.

„Modulul Spectacole-lectură din cadrul ediției de anul acesta continuă linia începută acum doi ani – de a prezenta în premieră publicului noi traduceri din dramaturgia contemporană europeană. Lecturile propuse sunt texte care ridică problematici provocatoare pentru societățile din care provin, lansând teme de discuție importante și pentru peisajul autohton. O miză importantă este că acest modul nu doar aduce în fața spectactorilor piese noi, ci și oferă o platformă noii generații de regizoare și regizori: Mara Oprea, Tania Drăghici, Alexandru Ianăși și George Zamfir, alături de tânărul scenograf Alberto Ursache. Programul este completat de o lectură din Berthold Brecht, regizată de David Schwartz, eveniment care marchează lansarea traducerilor în limba română.” (Bobi Pricop)

Modul Spectacole-lectură se va desfășura cinci zile la rând, în perioada 21–25 octombrie, la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Media, de la ora 16:00.

Astfel, modulul propune publicului, în data de 21 octombrie, „5 piese scurte”, texte scrise de Alex Gorghe, Iulia Enkelana, Sever Bârzan, Teodora Savu și Alma Andreescu. Regia o semnează Mara Oprea, iar scenografia Alberto Ursache. Distribuția o alcătuiesc Maruca Băiașu, Silvana Negruțiu, Mihaela Velicu, Florin Aioane, Lucian Iftime. Producător este Festivalul Național de Teatru, 2024. Spectacolul durează două ore și este recomandat publicului 15+.

Cele cinci piese scurte – „of of”de Alex Gorghe; „A wo-man”de Iulia Enkelana; „Ultimul drumde Sever Bârzan; „Ai voie să urli”de Teodora Savu și „Replace me”de Alma Andreescu – sunt câștigătoarele concursului de dramaturgie românească din cadrul FNT34, organizat în vara acestui an și selecționate de un juriu format din Alexandra Felseghi, Elena Vlădăreanu și Csaba Székely.

Următorul spectacol va avea loc în data de 22 octombrie – „Simulare de Dumnezeu” de Emre Akal din Germania (traducerea Ciprian Marinescu), în regia lui Alex Ianăși și scenografia Alberto Ursache. Distribuția: Nicholas Bohor, Alexandra Catrina, Luca Fumuru, Robert Herea, Larisa Oasenegre, Georgiana Tițoiu. Producător: Festivalul Național de Teatru, 2024, co-producător: Goethe Institut. Durează o oră și 30 de minute, vârsta recomandată: 15+.

Cel de-al treilea titlu, „Supernormali/Supernormales”,este propus publicului pe data de 23 octombrie. Piesa scrisă de Esther F. Carrodeguas din Spania a fost tradusă de Alina Cantacuzino. Din distribuție fac parte actorii Ada Galeș, Cezar Antal, Cosmina Stratan, Bianca Marinescu, Dragoș Stoica, Miruna Vatamanu. Regia o semnează Tania Drăghici și Bobi Pricop, scenografia – Alberto Ursache.Producător: Festivalul Național de Teatru, 2024, co-producător: Institutul Cervantes.Durează o oră și 30 de minute, vârsta recomandată fiind de 18+.

În data de 24 octombrie este programat spectacolul-lectură, regizat de George Zamfir, „Tristețea și bucuria în viața girafelor”, după „Girafa” de Tiago Rodrigues (Portugalia). Distribuția: Mălina Andreescu, David Drugaru, Mihai Trăsnea, Tudor Bojin. Scenografia: Alberto Ursache. Producător: Festivalul Național de Teatru, 2024. Durata: o oră și 30 de minute. Vârsta recomandată: 15+.

Ultimul spectacol al modului se intitulează „Contradicțiile sunt speranța noastră!”, care va avea loc în data de 25 octombrie. Textul aparține lui Bertolt Brecht (traducerea: Lorin Ghiman), în regia lui David Schwartz. Distribuția: Adriana Butoi, Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu. Producător: Editura TACT și Platforma de Teatru Politic, în parteneriat cu Goethe-Institut și Festivalul Național de Teatru, 2024. Durata: o oră și 20 de minute. Vârsta recomandată: 14+

Detalii despre texte și autori le găsiți pe site-ul FNT – 2024: https://fnt.ro/2024/

Gabriela Adameșteanu citește „Dimineață pierdută” la RRC

Gabriela Adameșteanu citește în întregime romanul său, „Dimineață pierdută”, în program la Radio România Cultural, arată un comunicat.

Unul dintre romanele emblematice ale literaturii române contemporane, „Dimineață pierdută”, al Gabrielei Adameșteanu, va fi citit în întregime de autoare, în premieră absolută, la Radio România Cultural.

Cu această lectură-eveniment, care va fi difuzată curând în foileton, on-air și online, postul de radio național lansează o nouă provocare pentru cititori și autori deopotrivă: aceea de a asculta cărți importante și a le cunoaște altfel, pentru că lectura autorului relevă întotdeauna noi și noi nuanțe, accente și sentimente, care pot să nu fie sesizate de cititor la simpla lectură pe hârtie. Vor urma alte importante romane contemporane, transpuse în întregime radiofonic, cu vocile autorilor lor.

În această perioadă, Gabriela Adameșteanu realizează înregistrările în studioul Radio România Cultural, urmând ca, la finalizarea acestora, să fie comunicate datele exacte de difuzare. Autoarea a primit cu emoție această invitație:

„Am fost foarte bucuroasă, pe de o parte, pentru că chiar dacă eu am beneficiat de magistralul spectacol făcut de Cătălina Buzoianu și de o pleiadă de actori extraordinari, totuși textul este altceva. Și, dacă nu ar fi fost Cătălina cu scenariul ei care a prins toate punctele nodale ale cărții, aș fi fost foarte reticentă, fiindcă, teoretic, aveam ideea sau prejudecata, nu știu, că un scriitor nu trebuie să-și lase textul masacrat de un spectacol. Deci m-am bucurat foarte mult că va fi textul meu integral, dar, odată cu bucuria, am simțit și o foarte mare îndoială că el va rezista la lectură’’, a spus Gabriela Adameșteanu.

Despre „Dimineață pierdută”, prima carte care va fi difuzată în întregime, Monica Lovinescu spunea că este „un Război fără pace al românilor”. Acoperind 100 de ani de istorie, romanul a fascinat deopotrivă generații de cititori români și străini, fiind tradus în mai multe limbi, inclusiv la prestigioasa editură franceză Gallimard.

Romanul a fost dramatizat și pus în scenă de Cătălina Buzoianu, la Teatrul Bulandra (decembrie 1986), într-un spectacol devenit clasic, cu Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă, Irina Petrescu, Marcel Iureș ș.a.

„Lectura este ca un supliment natural pe care românii și-l pot prescrie singuri, având convingerea efectelor benefice. Suntem încântați că doamna Gabriela Adameșteanu a acceptat să citească integral pentru publicul nostru «Dimineață pierdută», un roman de referință al literaturii noastre contemporane. Ascultătorii Radio Romania Cultural vor avea plăcerea de a urmări în foileton și on demand, atunci când vor dori, o carte esențială, în lectura autoarei sale, o scriitoare a cărei forță și sensibilitate sunt imposibil de măsurat.”, spune Radu Croitoru, manager RRC.

În luna martie a anului 2024, la Gala Premiilor Radio Romania Cultural, în cadrul unei ceremonii desfășurată la Teatrul Odeon, Gabriela Adameșteanu a primit, în ovațiile publicului, Premiul de Excelență.

„Gabriela Adameșteanu este creatoarea unui univers ficțional complex, locuit de personaje memorabile, cum e celebra Vica Delcă, din «Dimineață pierdută», sau Letiția Branea, al cărei destin este urmărit în mai multe romane. Un auz extrem de sensibil la limbaj și o privire capabilă să atragă în narațiune detalii semnificative pentru construcția atmosferei se împletesc cu observația psihologică rafinată și capacitatea de a construi structuri narative solide, calități care au impus-o pe Gabriela Adameșteanu, încă de la primele cărți, drept una dintre autoarele noastre cele mai importante. Citită și recitită azi, de generații diferite de cititori, tradusă în peste 15 limbi, literatura ei trece cu brio proba timpului și îi asigură autoarei locul printre prozatorii noștri canonici.”, s-a spus în motivația premiului.

Reacțiile emoționante primite de la ascultători după decernarea acestui premiu au determinat echipa Radio România Cultural să ia decizia de a începe aceste lecturi-eveniment cu o carte a Gabrielei Adameșteanu.

Amănunte pe www.radioromaniacultural.ro.