Peste o sută de galerii te așteaptă în NAG2024 în 11 orașe în program
Programul de vizitare al NAG este cuprins între 4 și 6 octombrie
Este a 18-a ediție a NAG în București și a 8-a la nivel național.
Arhive categorii: actual
informatii, stiri, premii de poezie
Magdalena Pelmuș și Maria Pop Timaru la MNȚRplusC
Magdalena Pelmuș și Maria Pop Timaru prezintă la MNȚRplusC Fragile Anatomy. Prey versus Predator în seria micro-istorii, micro-memorii, arată un comunicat.
Poți vizita expoziția în perioada 3 octombrie – 24 octombrie 2024, în galeria MNŢRplusC de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
Vernisaj ul are loc joi, 3 octombrie 2024, între orele 18.00 – 21.30.
Accesul la eveniment se va face prin Monetăriei 3, și stânga imediat prin restaurant La Mama, apoi sala Acvariu.
Program de vizitare:
4, 5, 6 oct. (NOAPTEA GALERIILOR) – între 18:00 – 24:00
12-13 oct. și 19-20 oct. între 14:00 – 18:00
23-24 oct. între orele 16:00 – 20:00.
Expoziția Fragile Anatomy. Prey versus Predator este al doilea insert din seria micro-istorii, micro-memorii, la MNȚRplusC, propunând un dialog sincretic între două perspective feminine asupra relațiilor interumane. Aceasta explorează dinamicile de cuplu și raporturile cu propriile noastre corpuri, oferind o reflecție profundă asupra vulnerabilității și fragilității umane.
Căutările Magdalenei Pelmuș se concentrează pe corporalitate și traume, iar lucrările sale, construite din mărgele și obiecte mici, evocă organe interne și reproductive, creând o atmosferă de intimitate și vulnerabilitate. Fiecare detaliu devine un simbol mitic în plan personal, invitând la introspecție și explorare a procesului de vindecare.
În paralel, lucrările ei video explorează un imaginar fantezist erotic, în care obiectele devin instrumente pentru scenarii fetișiste. Abordarea ei aduce în prim-plan complexitatea dorinței și a relațiilor interumane, folosind simboluri vizuale pentru a provoca reflexia asupra corporalității și a identității. Pelmuș reînvie fanteziile printr-o estetică care îmbină fragilitatea cu forța, îndemnând spectatorii să regândească modul în care percep propriul corp și intimitatea.
Maria Pop Timaru combină umorul cu ironia în narațiunile sale obiectuale, abordând relația de gen și dinamica de cuplu cu o ingeniozitate captivantă. Lucrările sale jonglează între semiotici și semiologii, de la reprezentări cu iz pop-lichtenstein-kitsch, impregnate de o notă de subversivitate, până la teracote minimaliste, demonstrând o abilitate tehnică admirabilă în arta ceramică.
Prin intermediul acestor creații, Pop Timaru rescrie drame cotidiene, oferind o viziune tragi-comică asupra experiențelor umane. Această abordare le permite spectatorilor să exploreze teme serioase printr-o prismă ludică, transformând subiectele delicate într-un dialog accesibil și relevant, în special într-o societate marcată de traume. Lucrările sale devin un instrument de reflecție asupra condiției noastre umane, invitând la o reexaminare perpetuă a normelor sociale și a relațiilor interumane.
În contextul post-COVID, societatea capitalistă se confruntă cu traume psihologice profunde, amplificate de efectele economice severe, precum inflația. Aceste realități fac ca temele explorate de artiști, cum ar fi vulnerabilitatea și reconectarea, să devină extrem de relevante. Separarea fizică și distanțarea socială au accentuat simptomele depresiei și anxietății, transformând căutarea de soluții prin introspecție, spiritualitate și terapii alternative într-o necesitate urgentă.
Piața produselor de self-help, care vizează vindecarea traumelor intergeneraționale și a abuzurilor, reflectă o nevoie profundă de reconectare, nu doar cu sine, ci și cu ceilalți. Într-o lume interconectată, dar izolată, oamenii caută metode de a-și regăsi echilibrul și de a depăși suferințele, iar arta devine un mediu esențial pentru explorarea acestor emoții și pentru facilitarea dialogului despre experiențele comune. Această dinamică deschide noi căi pentru reflecție și healing, subliniind rolul fundamental al creativității în procesul de recuperare colectivă.
Un întreg arsenal emoțional – frica, groaza, teroarea, înghețul sau paralizia – se reflectă în creațiile celor două artiste, invitând la o explorare profundă a experienței umane în context relațional. Abordările lor prin limbajul vizual de la video la obiect ne ajută să navigăm prin complexitatea emoțională a lumii contemporane și a relativității spațiului de siguranță în cuplu sau în solitudine. Curator: Ilina SCHILERU.
Mikhail Pletnev deschide Stagiunea simfonică 2024-2025 a Filarmonicii George Enescu
Formidabilul dirijor Mikhail Pletnev deschide Stagiunea simfonică 2024/2025 a Filarmonicii George Enescu, prima stagiune de nivel internațional din ultimele decenii, cu două concerte care vor avea loc pe 3 și 4 octombrie, la Ateneul Român, cu participarea violonistei Ioana Cristina Goicea, artista în rezidență a Filarmonicii în acest sezon. Ultimele bilete sunt disponibile pe www.ove.ro și la casieria Ateneului Român.
Mikhail Pletnev, unul dintre cei mai mari muzicieni ai timpului nostru, este și un strălucit pianist şi un apreciat compozitor. Ca pianist, a câştigat în 1978 Premiul I la prestigiosul Concurs Ceaikovski de la Moscova (poate cel mai dificil concurs de profil din lume), când avea 21 de ani. Ca dirijor, a fondat în 1990 Orchestra Naţională Rusă (prima orchestră rusă fără sprijin guvernamental după 1917), iar în 2022 Orchestra Internaţională Rahmaninov. În 2005 a câştigat Premiul Grammy pentru cea mai bună interpretare de muzică de cameră (împreună cu Martha Argerich).
Solista celor două concerte și artista în rezidență a Filarmonicii George enescu în Stagiunea 2024-2025, violonista Ioana Cristina Goicea este laureată a mai multor concursuri internaționale – Regina Elisabeta (Bruxelles, 2019), Indianapolis (SUA, 2018) şi Fritz Kreisler (Viena, 2014), „Michael Hill”, Deutscher MusikweUttbewerb Bonn, „Johannes Brahms” şi „Andrea Postacchini”. La vârsta de 27 de ani, în 2020, Ioana Cristina Goicea a devenit profesor universitar de vioară la prestigioasa Academie de Muzică şi Arte ale Spectacolului din Viena.
Programul celor două concerte cuprinde trei lucrări compuse în primul deceniu al secolului XX, care îi vor face pe spectatori să trăiască emoția unor Mituri și anotimpuri în cheie muzicală. Poemul Amurg de toamnă a fost scris în 1910, când Alfred Alessandrescu avea 17 ani, va crea un peisaj autumnal, la căderea serii. Concertul pentru vioară şi orchestră de Jean Sibelius, poate cea mai dificilă partitură de gen scrisă până la acel moment, reuneşte splendide dialoguri între solist şi orchestră. Romantic în fond, nordic în idiom, Sibelius inserează o nostalgie tipic scandinavă şi un colorit ca de toamnă târzie sau chiar de iarnă îngheţată. Lucrarea Anotimpurile de Aleksandr Glazunov este un balet într-un act, care ia forma unei alegorii cu personaje mitologice.
Meșterul Manole- Operă rock revine la TNOM Ion Dacian pe 6 oct.
MEŞTERUL MANOLE – OPERĂ ROCK revine în repertoriul Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian pe 6 Octombrie, arată un comunicat de presă.
„Meșterul Manole – Operă Rock – spectacol concert,” pe muzica lui Josef Ioji Kappl revine în programul Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, în noua stagiune. Spectacolul ce s-a jucat până acum doar cu casa închisă, este programat pe 6 Octombrie. Spectacolul fenomen va mai avea doar o reprezentaţie până la final de an, pe 16 Noiembrie.
Evenimentul este o experiență captivantă care aduce în lumina reflectoarelor unul dintre cele mai fascinante mituri ale culturii românești. Cu o interpretare modernă și puternică, acest spectacol-concert combină muzica rock vibrantă cu povestea tragică a lui Manole, construind un univers emoționant și captivant pentru public. Prin intermediul unei partituri muzicale puternice și a unei distribuții talentate, spectacolul își propune să treacă dincolo de limitele timpului și să aducă în prezent povestea universală a unui erou încercat de contradictoriile lumii sale. Cu scene dramatice, momente intense și o muzică care îmbină elemente contemporane cu influențe din folclorul românesc, „Meșterul Manole – Opera rock” surprinde esența trăirilor umane profunde și a luptei interioare a personajelor. Această producție reprezintă o călătorie emoțională și sonoră într-un univers mitic, în care sacrificiul și pasiunea pentru creație se întâlnesc într-un tablou fascinant, notează realizatorii.
Pentru mai multe detalii despre spectacolele Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, cât și despre stagiunea 2023-2024 vizitați site-ul teatrului: www.opereta.ro,
şi secţiunea Opereta Lounge: https://www.opereta.ro/opereta-lounge/
Puteți achiziționa bilete pe: Ticketstore.ro sau la casa de bilete din blvd. Octavian Goga Nr.1