Arhive categorii: actual

informatii, stiri, premii de poezie

Atelier poetic 03 Licart Raluca Ioana Rîmbu

A treia întâlnire din atelierul poetic, Demersuri imitative – rime, metri, eufonii – a reținut-o Raluca Ioana Rîmbu:

Schimbăm locaţia din nou. Al treilea atelier de poezie din cadrul Festivalului Licart 2014 îi surprinde pe cei 14 poeţi pe terasă hotelului, unde se chinuie să facă loc tuturor la umbră. Îşi găseşte fiecare câte un scaun, cu puţin noroc, nu foarte ud şi trec la treaba.
imageDiscuţia începe de la demersurile imitative ca tehnică de scris folosită încă din Grecia Antică, ajunsă până în Franţa. Aşa, dragii moşului, am ajuns la versul feminin, versul masculin, neavând vreo conotaţie sexuală.
După stabilirea eficienţei în actul creator a acestei tehnici, fiecare dintre cei 14 poeţi îşi citeşte cele din 14 poeme, primite ca temă cu o zi înainte. S-au luat în calcul toate aspectele atât pozitive, cât şi cele negative, susţinute de sfaturi şi explicaţii din partea lui Răzvan, pe baza un text suport ,,Pasărea tăiată” de Elena Mălăncioiu.
În a două parte a atelierului li s-a propus un exerciţiu de creaţie. Fiecare trebuie să găsească un banc şi să-l încorporeze într-un poem, fără nici o alte regulă impusă.
,,Cine-mi spune şi mie un banc?”
Normal că exerciţiul a început cu o serie de bancuri, râsete, iar de cele 20 de minute alocate la început scrierii poemului nu a mai ţinut nimeni cont, iar sărmanii poeţi se aflau într-o până de glume.
,,Tată, ai timp să-mi spui nişte bancuri?
Două clătite se plimbu prin deşert. La un moment dat una se împiedică şi îi sare gemul”
Până la urmă au fost fugăriţi de pe terasă lor, care nu mai era a lor, ci a muncitorilor înfometaţi.
Acum, rămâne să aflăm de la Alexandra de ce nu-şi pot păstra clătitele gemul.
Toată treaba, privită din perspectiva mea, este un exerciţiu chiar interesant, care te provoacă la scris printr-o metodă neconvenţională.

ANDRA ROTARU: „Marea comunitate poetică din care facem parte”

CDPLfest foto George Floarea
CDPLfest, foto George Floarea

Se vorbeşte destul de mult despre rezidenţe şi burse pentru poezie. Andra Rotaru este unul dintre autorii care pot să spună mai multe lucruri despre ce câştigă şi ce pierde poezia ta în urma acestor experienţe. După participarea în cadrul programului “Writers’ mobility in South-eastern Europe “Absolute Modern”, al Casei de editură Goten în cooperare cu TRADUKI, care a dus-o în prima parte a acestui an la Skopje în Macedonia, Andra ne-a răspuns la mai multe întrebări legate de colaborarea cu poeţi din alte spaţii lingvistice.

În ce fel este influenţat un poet contemporan de proiectele în care reuşeşte să colaboreze cu autori care se exprimă în alte limbi?

Andra Rotaru: De data aceasta am avut un lung moment de însingurare, am dorit doar să mă ascult şi să transcriu ceea ce îmi oferea această liniştire. I-am ascultat şi pe alţii, însă într-o atmosferă a Gheţii lui Sorokin. Aşteptam ceva ce intuiam că ar putea să apară, fără să mă împotrivesc, fără vreo teamă că inima mea ar putea să fie mută la poezia pe care urma să o descopăr. Nu mi-am dorit nimic, doar am aşteptat.

„Îmi dau voie să mă bucur de călătorie”

Care ar fi diferenţele pe care le-ai remarcat între ce ştiai de acasă şi ce ai găsit în Macedonia în ceea ce priveşte poezia de azi?

Îi citisem parţial pe Lidija Dimkovska, Nikola Madzirov şi Igor Isakovski, traduşi cu grupaje de poeme sau publicaţi de editurile din România. Iar acolo i-am descoperit pe Vladimir Martinovski, Nina Andova, Gjoko Zdraveski, Zvonko Taneski, Dusko Krsteski, Mane Manusev, Slavica Gadzova, Mitko Gogov, Katica Kulavkova, Risto Lazarov, Jovica Ivanovski.

Mă aşteptam ca un pattern al scenei poetice de la noi din ţară să-l regăsesc şi în Macedonia: să existe şi acolo un Claudiu Komartin şi un cenaclu literar la fel de viu, să regăsesc o Doina Ioanid şi o atmosferă aproape criptată a unei linişti, să întâlnesc ceva dintr-un Dan Coman şi a lui unicitate teribilă, un Radu Vancu sau o Californie (pe Someş) ş.a.m.d. M-am înşelat teribil! Mi se pare că poeţii vieţuiesc atât de discret, mulţi dintre ei în oraşe mici, înconjurate de munţi şi cascade, că mulţi îşi doresc izolarea şi caută prezenţa naturii, nu a omenilor, încât era aproape o impietate să le invadez spaţiile. Continuă lectura ANDRA ROTARU: „Marea comunitate poetică din care facem parte”

Finala Licart 2014 vine din nou cu atelier de poezie

Este al treilea an în care Licart, evenimentul pe care Radu Herjeu si echipa sa îl dedică liceenilor din toată țara, își duce finaliștii la Poiana Brașov. Între 5 și 11 august, primii clasați din competițiile rezervate fotografiei și literaturii se adună la Brașov pentru ateliere specializate.

Fotografie şi poezie
Anul trecut, participanții de la poezie au avut ocazia să lucreze cu finaliștii secțiunilor Licart dedicate fotografiei, iar rezultatele au fost surprinzătoare.
image9679278230_921c6b186e_hTeodora Andrișan a lucrat cu poemul Călăuză al Andreei Udrea (Col.Naţional B.P.Hasdeu din Buzău)  fotografiat din antologia Licart: „când din toate mizeriile/ construiai un perete cămăşii tale de noapte/ şi te zvârcoleai pe-o parte şi pe alta/ din lipsă de colţuri// când dormeai pe zori de ziuă/ sfidându-ţi patul obosit de insomniile tale voite// când te rătăceai în zi/ când te rătăceai în noapte// când îţi ocoleai privirile/ nevinovate pentru ieşirile în exterior// când nu-ţi iertai corpul/ pentru că durea// când spre sfârşit oboseai/ şi te aruncai în construcţii scremute de banal/ între degetele arătătoare şi mijlocii// când nu aveai titlu/ şi ţi se spunea conţinut//”. Continuă lectura Finala Licart 2014 vine din nou cu atelier de poezie

Filosofie și scris la Zidul de Hârtie sucevean

Marți, 29 iulie, de la ora 17.30, sucevenii sunt așteptați la o lectură publică susținută de Paul Mihalache și Helena Corogoda. Invitații Zidului de Hârtie vor citi proză în pubul ‘La Rimbaud’ de pe str. Mihai Viteazu.

Paul Mihalache s-a născut în 1982. Absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti. A fost o vreme profesor de logică şi filosofie. Este autorul mai multor cărți nepublicate şi a câtorva cărţi publicate, primele urmând a fi şi cele mai reușite. Cele din urmă s-au numit, pe rând, Ceasuri târzii, Târg de arlechini şi Celălalt pământ – proză scurtă, roman şi, fără nicio îndoială, poezie. Editurile au fost Lumen şi Tracus Arte. Anii au fost 2007, 2011, 2012. Pentru romanul Târg de arlechini a obținut premiul Premiul Tânărul prozator al anului 2011. Un interviu cu invitatul de mâine poate fi citit în Ziarul Financiar.

Helena Corogoda (n. 1987, Rădăuți) a absolvit Facultatea de Filosofie la Iași. Helena este la rândul ei autoare a unei cărţi nepublicate, în care a pus povestirile scrise de ea împreună cu alte povestiri. Prin alte povestiri se referă, indubitabil, la cele scrise de Paul Mihalache. (Volumul va apărea, după toate aparenţele, în toamnă.) Una dintre povestirile sale, „Incienso (Cer deasupra Ligiei)”, a fost selectată printre câștigătoarele concursului CDPL-TIUK!, fiind publicată în revista „Tiuk” (nr. 36 / 2012).