Arhive categorii: actual

informatii, stiri, premii de poezie

Poezie tânără din România selectată pe lista festivalului internaţional New Voices al PEN Internaţional

PEN Club Romania anunţă prin preşedintele Magda Cârneci că în acest an poemele semnate de tânăra poetă Amalia Cernat au fost selectate pe lista lungă a premiului New Voices 2014 al PEN International. În jur de 145 de organizaţii locale Pen Club din lume trimit anual propuneri pentru premiul New Voices, o distincţie rezervată autorilor din toată lumea care nu au publicat încă un volum propriu. Poemele Amaliei Cernat traduse de George Mihăiţă cu sprijinul Lidiei Vianu (prin Centrul pentru Traducerea si Interpretarea Textului Contemporan) au fost reţinute între primii 6 poeţi luaţi în considerare pentru evenimentul care va avea loc în toamna acestui an.

 

Potrivit comunicatului postat de PEN Internaţional, finaliştii de pe lista lungă a poeziei pentru New Voices în acest an sunt:

February/MBV/Genoa, and other poems’ by Silvia Urgas (Estonian PEN)

The Fabulous Five’ by Kasim Bazil (Central Asian PEN)

The Frogs’ Chorus’ by Marina Babanskaya (St Petersburg PEN)

Untitled Poems’ by Xenia Emelyanova (Russian PEN)

Vankila, and other poems’ by Amalia Cernat(Romanian PEN)

ioana vintilă si amalia cernatWe Shall Have Hearts, and other poems’ by Viktor Jovanoski (Macedonian PEN)

Juriul internaţional care a selectat lista de nominalizaţi a fost alcătuit din autori internaţionali cunoscuţi ca premianta Man Booker din 2006, Kiran Desai, unul dintre câştigătorii concursului Internaţional de Eseuri de la Weimar, Xi Chuan, bursierul Guggenheim, Alberto Manguel,  Câştigătorul Goncourt pentru primul roman în 2013, Alexandre Postel şi una dintre scriitoarele de pe lista Granta a celor mai buni autori britanici tineri din 2013, Kamila Shamsie.
Din partea PEN Romania, poemele Amaliei Cernat au fost selectate de juriul compus din scriitoarele Ioana Ieronim, Simona Popescu şi Magda Carneci. Este primul an în care România a participat la concursul New Voices. „Ne-am mobilizat si am trimis pentru prima data o concurenta la poezie, Amalia Cernat (18 ani), si un cocurent la proză, Radu Leca (30 de ani). Amalia Cernat a fost selecţionata între cei 6 nominalizaţi de pe lista de 6, dintre sute de candidati venind din toate colturile lumii, prin PEN-ruile naţionale – ceea ce e o victorie în sine” a transmis Magda Cârneci.

foto: tinerele poete Ioana Vintilă şi Amalia Cernat (dreapta) fotografiate de Rareş Ţugui în timpul unei lecturi la Festivalul Artmania din Sibiu.

Absolventă a Colegiului Naţional „Sf Sava”, Amalia Cernat a ales anul acesta să studieze medicina, Amalia Cernat, care locuieşte în Ciorogârla, judeţul Ilfov, a câştigat premiul II la concursul naţional Licart pentru poemul de mai jos.

:arcana X – fortunata
există în orice mulţime reală nevidă
o crăpătură
între uşa de la frigider şi restul lucrurilor
mai puţin importante/
în orice moment se poate ivi o ocazie. vine
se plimbă pe linia fină şi rece de transpiraţie
de sub sâni. pe tăişul din care pânzele
ies mai neclare decât în orice altă zi a săptămânii
te poţi trezi că-ţi pui piciorul sub limbă.
peste talpă urmele mării abia secate deşi se spune
că mersul pe nisip strică piciorulşipiciorul
nu are nimic de zis în legătură cu asta.el trebuie doar să distingă trotuarul
de baltă & when winter is coming
apa se trasformă în oţet. sirius îşi spală mâinile aşa că
atingerile dor / dincolo de fibrele de lemn tânăr
de sub pieile noastre
există o mulţime reală nevidă
un neanderthalian care ne escaladează urechile
câutând buricul pământului.

 

Poezia e la Bistriţa şi în vara lui 2014

afis-poezia-e-la-bistrita-2014-blog2Acum câţiva ani m-am numărat printre invitaţii festivalului „Poezia e la Bistriţa”, una dintre puţinele manifestări de poezie româneşti care ştiu să combine calitatea poetică şi priceperea organizatorică. Mă bucur să văd că demersul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud şi al Societăţii de Concerte Bistriţa continuă cu ediţia a VIa adunând nu doar poeţi din România ci şi din străinătate. Anul acesta, povestea se întâmplă între 17 şi 20 iulie, pe lângă lecturile de poezie din celebra deja Sinagogă (unul dintre cele mai ofertante spaţii culturale din România), fiind programate dezbateri şi recitaluri muzicale. Toţi cei care cred că poezia are o problemă legată de audienţă ar putea să treacă pe la oricare din manifestările programate în cadrul acestui eveniment. Jazz, muzică clasică şi un prozator de primă mărime (Petru Cimpoeşu) invitat între poeţi, moderatori pe care şi i-ar dori oricine la dezbaterile sale (Radu Vancu, Luiza Vasiliu), experimente electronice (Lethal Procedures cu obsedanta voce a Deliei Andrieş, cu claviatura lui Miriam Toma şi intervenţiile poetice marca Sorin DespoT şi Claudiu Komartin) şi lecturi cinstite cu invitaţi ca directorul Literaturhaus  (poetul german născut în România Ernest Wichner), cu unul dintre iniţiatorii fracturismului (Dumitru Crudu), cu faimosul Mircea Dinescu, dar, mai ales, cu o parte dintre autorii de poezie care ţin prim-planul debuturilor din ultimii ani (Andrei Dósa, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ioana Dunea, Aleksandar Stoicovici, Ștefan Baghiu) sunt tot atâtea argumente pentru ţinuta acestui festival. Încă de la prima ediţie, materialele promoţionale şi tot ce ţine de grafica implicată în eveniment sunt legate de arta Anei Toma pe care o ştiţi şi de pe coperta volumului meu „poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti”.

Programul festivalului 2014

 

 JOI, 17 IULIE 2014

• la Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa
17:00 – 17:30
Deschiderea festivalului şi prezentarea invitaţilor.
Acordarea Premiului Librarul anului: Valentin Derevlean

17:30 – 19:00
LECTURI:
Ionel Ciupureanu, Raluca Boantă, Florin Iaru, Domnica Drumea, Dumitru Crudu, Ruxandra Cesereanu
moderator: Radu Vancu
Continuă lectura Poezia e la Bistriţa şi în vara lui 2014

În spatele scandalurilor culturale (problemele reale şi protestele formale)

An de an, fiecare sesiune de finanţare a proiectelor şi publicaţiilor culturale, Administraţia Fondului Cultural are de răspuns unei serii de contestaţii şi acuzaţii. Institutie publica subordonata Ministerului Culturii, AFCN „oferă în fiecare an finanţări nerambursabile instituţiilor publice, organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi culturale”. Criteriile de acordare a finanţărilor sunt destul de clare, atât pentru publicaţii, cât şi pentru proiecte. Cu toate acestea, oricâte jurii s-au succedat, nu a fost secţiune a concursurilor care să nu fie privită cu neîncredere de aplicanţi. Din start, merită spus că tipul de argumentaţie folosit de cei care protestează expune, în mod relevant, câmpul de aşteptări al celui care propune un proiect cultural pentru finanţare în România de azi.

Discursul cultural autoritarist

Mi-am permis să numesc astfel poziţia pe care o exprimă o scrisoare de grup semnată de persoane din jurul scriitorului Nicolae Breban, cărora li s-au adăugat şi alte semnături, în principiu legate de proiectele respinse de AFCN. După Acad. Nicolae Breban şi Acad. Dumitru Radu Popescu, lista continuă cu Mihai Popa, director, Editura Academiei Române, Ioan Cristescu, președinte al APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), Cassian Maria Spiridon, președinte al ARPE (Asociația Revistelor, Publicațiilor și Editurilor), Aura Christi, ale cărei calităţi de scriitor și editor sunt de nedezlipit de revista, fundaţia şi editura primului semnatar al scrisorii, Cosmin Perța, director, Editura Tracus Arte, unde fondator este al patrulea semnatar al scrisorii, Magda Ursache, scriitor şi Iolanda Povară, Alexandra Ciutacu, Doina Argeșeanu, Liliana Ionescu, redactor, redactor-șef adjunct, redactor-șef adjunct, respectiv, șef serviciu economic la Editura Academiei, condusă, aşadar de al treilea semnatar al scrisorii. Nu aş fi început prezentarea acestei poziţii cu o enumerare de nume dacă, numele nu ar fi miza principală a protestului publicat pe site-ul revistei Contemporanul. Potrivit scrisorii, „gravele erori de evaluare făcute la sesiunea de proiecte editoriale AFCN” sunt legate de nedreptăţireamarilor edituri și publicații naționale: Editurile Academiei, Ideea Europeană, Timpul, Contemporanul, Convorbiri literare” (adică instituţiile la care lucrează vreo 10 dintre cei 12 semnatari ai scrisorii). Ca prin minune, această nedreptate este reclamată de semnatari după ce au aflat că nu au primit bani şi nu înaintea concursului, când a fost „stipulată următoarea condiție impusă de Consiliul AFCN în anul 2014, și anume: Nu sunt admise pentru finanțare titluri editate sau reeditate în ultimii 30 de ani”. Ca să ne întoarcem la atenţia acordată numelor de semnatarii de la Contemporanul, nedreptăţiţii sunt academicieni sau „personalităţi ale culturii române” dar şi „proiecte de anvergură europeană şi naţională”. Nemulţumirea esenţială privind componenţa Consiliului AFCN potrivit acestui stil de contestare priveşte absenţamarilor nume ale culturii române vii”, un criteriu cuantificabil, probabil tot pe baza unei liste. Pentru a încheia productiv, toată treaba este expediată Academiei Române, domnul acad. Ionel Valentin Vlad, domnului Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului României, domnului Victor Ponta – Prim-ministru al României, domnului Valeriu Zgonea – Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnului Georgică Severin, Preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media a Senatului României, domnului Gigel Ştirbu, Preşedintele Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaţilor, domnului director AFCN, Leonard Artur Horvath. Continuă lectura În spatele scandalurilor culturale (problemele reale şi protestele formale)

Noua formulă a revistei Poesis International are întâlnire la Craiova

Foarte puţine publicaţii româneşti se pot lăuda cu deschiderea pe care revista „Poesis International” o arată faţă de abordările fertile din zona scrisului de azi. Indiferent că este vorba despre poezie scrisă de autori de azi sau de texte consacrate, paginile revistei reuşesc să cuprindă dezbateri şi analize, semnalări ale unor apariţii noi relevante pentru oricine vrea să aibă o imagine a creativităţii de azi. O şansă a revistei este şi conceptul grafic propus de Ana Toma, care răspunde în mod fericit nevoii contemporane de a redescoperi textul scris.

Continuă lectura Noua formulă a revistei Poesis International are întâlnire la Craiova