Arhive etichete: Alexandru Ion

Apel pentru competenţă în instituţiile publice de cultură

În această perioadă se discută în Parlamentul României prevederi legale importante de care depinde calitatea actului managerial în instituțiile publice de cultură din România. De asemenea, la nivel local, sunt organizate concursuri pentru ocuparea poziţiei de manager în instituţii publice de cultură.  În acest context, mai multe organizaţii culturale, manageri culturali, specialişti în politici culturale şi artişti atrag atenția Ministerului Culturii, Comisiilor de Cultură ale Senatului și Camerei Deputaților, Primăriei Capitalei, autorităților locale, politicienilor și altor profesioniști din domeniu asupra unor principii şi proceduri care afectează în prezent grav calitatea actului managerial în sectorul cultural public.

Apelul pentru competență în instituțiile publice de cultură este semnat de personalități culturale, operatori din domeniul cultural din România şi de artiști a căror voce se face astfel auzită în sprijinul respectării legii, în dorința de a îmbunătăți mediul cultural.

Apelul a fost redactat de către Gianina Cărbunariu (regizor, Asociaţia DramAcum), Cristina Modreanu (critic de teatru, președinte Asociaţia Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului), Ioana Tamaș (specialist în management şi politici culturale), Dragoș Neamu, manager cultural (președinte Reţeaua Naţională a Muzeelor din România), Raluca Pop (facilitator cultural, președinte asociaţia MetruCub-resurse pentru cultură).

Apel pentru competenţă în instituţiile publice de cultură

29 ianuarie 2014

            În atenţia:

Ministerului Culturii

Comisiei de Cultură, Arte şi Mijloace de informare în masă a Senatului

Comisiei de Cultură, Arte şi Mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor

Primăriei Municipiului Bucureşti

În contextul organizării în acest an a unei serii de concursuri pentru ocuparea poziţiei de manager în instituţiile publice de cultură, mai multe organizaţii culturale, manageri culturali, specialişti în politici culturale şi artişti atragem atenţia asupra problemelor din procesul de selecţie şi evaluare.

Organizarea concursurilor de management şi intrarea în legalitate, în unele cazuri după ani de zile de interimat, este o oportunitate pentru reînnoirea sistemului instituţional cultural din România. De aceea, facem apel la responsabilitatea pe care autorităţile publice – Ministerul Culturii, primării şi consilii judeţene – o au faţă de performanţa instituţiilor de cultură din subordine. Citește în continuare Apel pentru competenţă în instituţiile publice de cultură

Sylvestre Clancier la Cafeneaua Critica in Club A

Dezbatere PEN Club România la Cafeneaua critică. Invitat special este poetul francez Sylvestre Clancier, preşedintele PEN Club Franţa. Potrivit unui comunicat, joi 7 iunie, Cafeneaua critică propune, în colaborare cu PEN Club România, o dezbatere despre Rolul poeţilor într-o lume de tensiuni şi contraste. Invitat special va fi poetul Sylvestre Clancier, preşedintele PEN Club Franţa*, iar din partea PEN Club România vor participa scriitorii Magda Cârneci, Constantin Abăluţă, Simona-Grazia Dima, Gabriela Adameşteanu, Ioana Ieronim, Grete Tartler, precum şi alţi membri ai organizaţiei.
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.
Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. De la reluarea sa în noiembrie 2008, Cafeneaua critică a fost găzduită de cluburile bucureştene The Silver Church, Club A şi Club Control. De la debutul „stagiunii” 2011-2012, Cafeneaua critică a revenit la Club A şi se desfăşoară joia seara.

Sylvestre Clancier (n. 19 iunie 1946 la Limoges, Franţa) a participat la sfîrşitul anilor ’60 şi pînă în 1976 la mişcările de avangardă TXT, Génération şi Textruction, influenţat fiind de suprarealism şi de grupul Marele Joc. Tatăl său este Gorges-Emanuel Clancier, unul dintre scriitorii francezi cei mai implicaţi social din ultima jumătate de secol. Sylvestre Clancier este, la rândul său, poet şi filozof, uneori şi pictor, el devine apoi editor (Clancier Guénaud/Erés). Revine la scris în 1990. Principalele sale volume de poezie: Enfrance, Ierbarul în flăcări, Prezentul compus, Animalul iubit, Pietrele memoriei, Poemele micului golf, Atît de departe de ocean, Sufletul alchimist, Scrierile începutului, O culoare în noapte, La lingua improbabile della memoria, Eternul efemer al chipurilor şi corpurilor, O grădină în care noaptea respiră, Cartea lui Isis, Genealogia peisajului, Promisiunea morţilor, Expansiunea domeniului bulei, Memoria improbabilă. Citește în continuare Sylvestre Clancier la Cafeneaua Critica in Club A

Gheorghe Iova la Cafeneaua Critica

Cafeneaua critică la Tîrgul Naţional al Cărţii de Poezie:
Cu/despre Gheorghe Iova/texteiova (1970-1992-2011-2012-etc.)
(la Muzeul Naţional al Literaturii Române, joi 17 mai 2012)

Cafeneaua critică propune joi 17 mai 2012 o ediţie specială, în colaborare cu organizatorii ediţiei a III-a a Tîrgului Naţional al Cărţii de Poezie*. Invitatul Cafenelei critice-în-deplasare-la-TNCP este Gheorghe Iova, poet, dar şi prozator, eseist, teoretician al „textului”, scriitor şi intelectual complex, unul dintre cei mai importanţi „doctrinari” ai literaturii române a ultimelor decenii. Debutant în presa culturală în 1970 (în Luceafărul, 9 mai 1970), prezent, înainte de 1989, în culegerea-reper a „noului val” al prozei postmoderne autohtone Desant ’83 (Editura Cartea Românească, 1983) şi într-un volum colectiv cu Nouă poeţi (Editura Cartea Românească, 1984), Gheorghe Iova şi-a putut publica o primă carte personală, intitulată „programatic” Texteiova, abia după căderea regimului comunist (Editura Cartea Românească, 1992). De la recenta sa reeditare, ca Texte Iova (Editura Tracus Arte, 2011), va porni discuţia de la Cafeneaua critică-în-deplasare-la-TNCP: cu Gheorghe Iova despre „text” şi despre textele sale, despre modul său de a gîndi asupra literaturii şi a lumii.
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.
Citește în continuare Gheorghe Iova la Cafeneaua Critica

Bogdan Ghiu la Cafeneaua critica de miercuri

Potrivit unui comunicat, poetul şi eseistul Bogdan Ghiu este invitat la Cafeneaua critică din Club A, miercuri 28 martie 2012.
Din nou într-o seară de miercuri, Cafeneaua critică propune o discuţie cu poetul şi eseistul Bogdan Ghiu, unul dintre cei mai valoroşi scriitori români contemporani, intelectual polivalent, autor al unui recent terţet editorial: Contracriza (Cartea Românească), Dadasein(Tracus Arte) şi Inconstrucţia. Pentru o arhitectură etică/The Inconstruction. For an Ethical Architecture (Editura Fundaţiei Arhitext Design) (toate – apărute în 2011).
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.
Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti. De la reluarea sa în noiembrie 2008, Cafeneaua critică a fost găzduită de cluburile bucureştene The Silver Church, Club A şi Club Control. De la debutul „stagiunii” 2011-2012, Cafeneaua critică a revenit la Club A şi se desfăşoară joia seara.
Invitaţii stagiunii 2011-2012 a Cafenelei criticeNichita Danilov (ediţia a 50-a); Alice Georgescu, Aura Corbeanu, Doina Lupu (organizatori ai Festivalului Naţional de Teatru 2011), Victor Ioan Frunză, Adriana Grand, George Costin, Mihaela Michailov (participanţi la Festival), Mircea M. Ionescu (dramaturg), Ileana Lucaciu, Nicolae Prelipceanu (critici de teatru) (ediţia a 51-a); Florin Iaru (ediţia a 52-a); Mira Nedelciu, Georgeta Nedelciu, Emil Buruiană, Vladimir Epstein, Anca Dumitrescu, Cătălin Ţîrlea, Sorin Preda, Cristian Teodorescu, Petre Răileanu (evocare Mircea Nedelciu) (ediţia a 53-a); Mihai Măniuţiu (ediţia a 54-a); din nou Florin Iaru (ediţia a 55-a); Eugen Negrici (ediţia a 56-a); Ileana Dimov-Moise, Dorina Simionescu, Diana Simionescu, Emil Buruiană, Anca Mateescu, Maria-Elena Negoescu, Gilda Rădulescu, Horia Pop, Mircea Cărtărescu, Denisa Comănescu, Dinu Flămând, Nicolae Prelipceanu, Anca Dumitrescu, Mircea Florian, Mona Antohi, Sorin Antohi (evocare Leonid Dimov şi Mircea Horia Simionescu) (ediţia a 57-a); Nicolae Manolescu  (ediţia a 58-a); Cosmin Manolescu, Catrinel Catană, Ştefania Ferchedău (despre dansul contemporan) (ediţia a 59-a); Victor Ioan Frunză, Adriana Grand, Ioana Ieronim, Virginia Mirea, George Ivaşcu, George Costin, Sorin Miron, Adrian Nicolae, Alexandru Ion, Nicoleta Hâncu (despre Îngeri în America după Tony Kushner, montare a Teatrului Metropolis) (ediţia a 60-a); Mihai Dinu (ediţia a 61-a).