Arhive etichete: ipotești

Cine traduce cu clasă: Atelierele FILIT sunt on la Ipotești

În perioada 1-8 septembrie 2024 are loc cea de-a X-a ediție a „Atelierelor FILIT pentru traducători”, organizate de Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi în colaborare cu Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu.

Foto Memorialul Ipotești

Atelierele oferă de zece ani un cadru constant de formare şi comunicare umană și profesională traducătorilor de literatură română într-o limbă străină. Lansate în 2015 la Ipotești, acestea se desfășoară anul acesta din nou cu prezență, după o perioadă de câţiva ani (2020-2023), în care întâlnirile au funcționat online.

Foto Memorialul Ipotești

La această ediție au fost selectați participanți din zece țări: Fernado Klabin (Brazilia), Hristo Boev și Stilyan Deyanov (Bulgaria), Iris Reinald (Franța), Jan Cornelius (Germania), Giada Chetti (Italia), Lavinia Ienceanu (România, limba spaniolă), Edith Negulici (România, limba engleză), Eva Kenderessy (Slovacia), Monica Cure (S.U.A./România), Andrew Davidson-Novosivschei (S.U.A/România), Joanna Kornaś-Warwas (Polonia), Raluca Ciortea (Uruguay/România).


Împreună cu lectorii invitaţi, traducătorii vor reflecta la interpretarea și transpunerea în diferite limbi a unor texte clasice și contemporane din literatura română și vor discuta despre strategiile de promovare a literaturii române în străinătate, în contextul schimbărilor şi provocărilor lumii globale de astăzi.
O sesiune de lucru coordonată de criticul şi conferenţiarul universitar Doris Mironescu va fi aplicată pe traducerea poemului eminescian „Melancolie”, iar cercetătorul şi specialistul în istoria religiilor Eugen Ciurtin va susţine prelegerea intitulată „Note despre și pentru traducători în și din limba română”.
Traducătoarele Joanna Kornaś-Warwas (Polonia) și Eva Kenderessy (Slovacia) vor modera o masă rotundă cu tema „Traducătorii de literatură română pe piaţa de carte internaţională”, iar Monica Cure (S.U.A./România), de asemenea traducătoare, va coordona un dialog colectiv despre profesionalizarea domeniului traducerilor.
Programul din acest an al Atelierelor se îmbogățește cu o abordare hibridă, incluzând două întâlniri online din seria „Traducători și scriitori în dialog”, moderate de Monica Joița, ministru-consilier la Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.
Astfel, prima întâlnire îi va avea ca invitaţi pe traducătorul italian Roberto Merlo și pe criticul şi conferenţiarul universitar Doris Mironescu, având o temă provocatoare: „Traducerea clasicilor, azi”.
Cea de-a doua întâlnire, intitulată „Parteneriat autor și traducător. Avantaje și riscuri”, le va avea ca invitate pe Marian Ochoa de Eribe, traducătoare din Spania și pe scriitoarea Gabriela Adameșteanu.

Foto Memorialul Ipotești

„Atelierele FILIT pentru traducători” este una dintre iniţiativele MNLR Iaşi și ale Festivalului Internațional de Literatură și Traducere FILIT Iași care susţin creaţia contemporană şi promovarea internaţională a patrimoniului cultural, contribuind la dezvoltarea unui amplu sistem de rezidențe literare în Europa de Est.

Cum îți arată ChatGPT ce e omul uneori în poezie

Ai, n-ai bază, arunci o frază… Am pierdut mult timp încercând să îmi explic de ce scoate cineva aproape la întâmplare o propoziție pe gură. După sesiunea de spoken word din Serile Eminescu de la Ipotești (18-21 august) m-am amuzat când a venit cineva să îmi spună: ”ai nevoie de structură”.

Mi-am dat seama cât bine poate să facă acestui tip de trolaj chat GPT. Și l-am rugat să îl lămurească pe colegul dornic să dea lecții.

CHATGPT:

imi poti face te rog o comparație între conceptele de structură textuală și structură poetică?ChatGPT

Desigur, cu plăcere! Conceptele de structură textuală și structură poetică sunt ambele fundamentale în analiza și înțelegerea unui text scris, dar se aplică în mod diferit, în funcție de genul literar. Iată o comparație între aceste două concepte:

Structură textuală:

  • Se referă la modul în care un text este organizat în ansamblul său, indiferent de genul literar.
  • Include elemente precum introducere, dezvoltare și concluzie în cazul textelor narative sau argumentative.
  • Poate include subcapitole, paragrafe și fraze care contribuie la transmiterea ideilor și a mesajului autorului.
  • Scopul principal este să ofere o flux clar și logic de informații sau poveste.

Structură poetică:

  • Este specifică poeziei și se referă la modul în care un poem este organizat și structurat.
  • Se concentrează pe aspectele ritmice, metrica, rima, stilul și utilizarea figurilor de stil în versuri.
  • Poate să implice strofe (grupuri de versuri), scheme de rima regulate sau libere și ritmuri variate.
  • Scopul este de a crea efecte artistice și emoționale, de a transmite idei și stări într-un mod mai compact și expresiv.

În esență, structura textuală se referă la organizarea generală a unui text, în timp ce structura poetică se referă la elementele specifice utilizate în organizarea și prezentarea unui poem pentru a crea efecte literare unice.

eu: le poți compara pe cele două cu conceptul de structură în general?ChatGPT: Desigur, pot face această comparație:

Conceptul de structură, fie în cadrul unui text, fie în cadrul unui gen literar specific, se referă la modul în care elementele componente sunt organizate pentru a crea un ansamblu coerent și înțeles. Cu toate acestea, există diferențe în modul în care acest concept este aplicat în contextul structurii generale, a structurii textuale și a structurii poetice:

  1. Structura generală:
    • Se aplică în orice context în care există un aranjament ordonat de elemente, fie ele informații, obiecte sau evenimente.
    • Exemple pot include structura unei clădiri, structura unei organizații sau structura unei molecule.
    • Scopul este să ofere un cadru logic, ordonat și coerent pentru elementele respective.
  2. Structura textuală:
    • Se referă la modul în care un text este organizat pentru a transmite o poveste, informații sau argumente.
    • Include aspecte precum introducerea, dezvoltarea și concluzia, cu secțiuni și subsecțiuni corespunzătoare.
    • Scopul este să ofere cititorilor o modalitate eficientă de a înțelege și asimila informațiile sau mesajul din text.
  3. Structura poetică:
    • Se aplică în contextul poeziei și se concentrează pe organizarea specifică a elementelor pentru a crea efecte literare.
    • Include aspecte precum versurile, strofele, ritmul, rima și figurile de stil pentru a evoca emoții și imagini puternice.
    • Scopul este să transmită în mod expresiv și artistic idei, stări și imagini într-un mod compact și concentrat.

În concluzie, conceptul de structură se aplică în diferite contexte, iar modul în care este utilizat depinde de genul literar sau de domeniul în care este folosit. Fiecare tip de structură are propriile caracteristici și scopuri, dar toate au în comun faptul că contribuie la organizarea și înțelegerea elementelor componente.

eu, R.Ț: Îmi poți stabili, te rog pentru aceste comparații niște intertitluri?

ChatGPT: Desigur, iată niște intertitluri pentru a evidenția comparațiile dintre structura generală, structura textuală și structura poetică:

  1. Structura Generală: Ordine și Organizare în Diverse Contexte
    • Definiție și aplicabilitate în diferite domenii
    • Exemple din arhitectură, știință, și organizare socială
    • Scopul și importanța unei structuri bine definite
  2. Structura Textuală: Comunicarea Eficientă prin Organizare și Logică
    • Conceptul de organizare a informațiilor într-un text
    • Elementele componente: introducere, dezvoltare și concluzie
    • Subcapitole, paragrafe și aliniere pentru claritate
  3. Structura Poetică: Artă în Organizarea Cuvintelor
    • Aplicarea conceptului de structură în contextul poeziei
    • Elemente poetice: versuri, strofe, ritm și rima
    • Utilizarea figurilor de stil pentru exprimare artistică

Aceste intertitluri ar trebui să ajute la evidențierea și înțelegerea diferențelor și asemănărilor dintre cele trei concepte de structură.

eu, R.Ț: Și atunci mă prind că o bună parte din discuțiile literare nici nu au legătură cu literatura ci cu ce se gândește omul că o înlocuiește, sau că ar trebui să o înlocuiască. Îți și dai seama de ce crede cineva că ar trebui una sau alta. Asta clar ține de empatie. Dar cât să te întrebi de ce crede cineva că tu ai avea nevoie de ce crede persoana cu pricina… Empatie, desigur, dar în cazul despre care vorbim… lipsa ei poate. E și asta o situație. Dar o situație în care, în sfârșit, te prinzi că doar nu o să te frămânți tu de ce crede altcineva. Și aici ne întâlnim, pentru că uite cum se poate să fie cineva pe persoană fizică doar o inteligență artificială când aude poezie. E și asta o dezvoltare. Dar adevărul e că fix cum vezi o brățară cu cruciulițe, un magnet pe lemn cu citate din Eminescu la intrarea spre lacul cu nuferi, așa ești tentat să vorbești despre AI când de fapt realitatea pe care se bazează întâlnirea are cu totul alte repere. Naturale. Chiar și pentru un lac artificial & amenajat.

Stai zile întregi și stabilești în ce moment ar trebui să se audă cum și care să fie pasul de la o imagine la alta… și paradoxul face că, în loc să te gândești ce bine că Ioan Coroamă a fost cu ochii pe tine și a filmat, ce tare că Sandu Vakulovski și Dumitru Crudu s-au întâlnit între benzile de sens poetic ori la felul în care poezia aleasă de Moni Stănilă s-a întâlnit cu tinerii veniți din Ucraina la Ipotești și cu ochii lor eliberați de lacrimi, tu te gândești că poate ai fi avut cum să ții în brațe nevoia cuiva de a fi troll. Și adevărul e că toată povestea e și mai lungă în materie de ce merită amintit din zilele de concerte cu (Ada Milea și Berti, Storytellers și Blue Serenade) și ateliere în care te uimesc secvențe formulate de Maria Ivanov ori Alberto Păduraru și Victor Ciobanu. Ori Cosmin Perța care mereu organizează ceva. Ca și drumurile perfecte între un poem și altul cu Mina Decu și Cătălina Matei. Și de fiecare dintre cei aduși în proiect de Ale Sainenco și Lucia Țurcanu. Ori de cât de repede am găsit primele imagini din performance de la Alina Hucai. Mulțumiri poetice pe calea de față. Și, ca să revin, aici este video de împachetare de la Ioan.

https://www.instagram.com/p/CwLcfsTAqQb/

ȘANSA DE A NU FI POEZIE

Gabriela Gomez for Unsplash

Măcar și pentru că e singurul concurs care crează discuții aprinse legate de ce e azi poezie și ce nu e, Premiul pentru debut de la Ipotești, rămâne una dintre cele mai importante manifestări când e vorba despre câmpul actual al poeziei.

După cinci zile în care s-au pus la treabă imprecații și anulări reciproce, ce rămâne e siguranța că undeva e poezie. Evident, fiecare se jură că e în traista lui congnitivă…

Încă și mai grea decât discuția despre interdicții și libertăți, este ideea mocnită că, până și într-un an în care premiul acordat la Botoșani unui poet consacrat a mers la cineva care îl merita, tot premiul pentru carte de debut în poezie este principala temă.

Măcar te lămurești de ce nu rămâne poezie doar ceea ce ești gata să juri că e așa ceva: pentru că atunci ar învăța s-o imite toți ipocriții și s-ar apuca să îi disprețuiască pe toți cei care au altceva de spus. Iar poezia tocmai șansa de a exista ți-o oferă. Mulțumesc.