Arhive etichete: poezie

Debutul în poezie. II. Concursuri care v-au format

Acum câteva luni vă invitam la o discuţie despre concursurile de poezie adresate debutanţilor. Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este tocmai importanţa pe care aceste competiţii au căpătat-o pentru unii dintre cei mai tineri poeţi. Dacă la sfârşitul anilor 90 şi în primii ani de după 2000 aceste concursuri erau prilej de glume şi de farse din partea celor care au debutat atunci, între timp, au început să apară poeţi pentru care premiile câştigate înaintea publicării în volum au confirmat faptul că se află pe o cale potrivită în ceea ce priveşte scrisul.

Am invitat o parte dintre câştigătorii ultimilor ani să răspundă la câteva întrebări legate de schimbările pe care le-au adus aceste concursuri pentru ei. Între timp, o parte dintre aceşti poeţi au şi debutat cu volume personale, dar asupra acestui aspect.

Astăzi www.poetic.ro oferă a doua parte a raspunsurilor date de cei mai tineri poeţi asupra tipurilor de concursuri la care au participat.

(prima parte a anchetei poate fi citită accesând această legătură)

2. – Ce concurs de poezie ai simţit că te-a marcat în mod esenţial? şi în ce fel.

De la pasiune la munca efectivă- Alexandra Emilia Bucur (Bucureşti- Premiul al III-lea “Nora Iuga”2011)

2. Dintre cele care m-au marcat, este în mod cert primul la care am participat, Costache Conachi (Tecuci, 2007). Pentru că mi-a deschis drumul spre poezie făcând trecerea de la pasiune la munca efectivă, de la tatonarea terenului cuvintelor la ideea de ambiţie şi evoluţie. A marcat astfel un început şi mi-a arătat o uşă dându-mi posibilitatea să aleg dacă o deschid sau rămân în faţa ei. Am avut marea şansă, încă de la primul concurs, să fie în juriu un mare scriitor, Cezar Ivănescu. Ca dupa fiecare început, urmează o continuare. Aici pot puncta concursurile care mi-au marcat evoluţia scrisului, cele la care am “asudat” încercând să am un grupaj cât mai bun de poeme, iar după câteva încercări şi forţarea propriei ambiţii, am urcat pe locul 1 sau marele premiu.

În general, toate concursurile sunt un punct esenţial pentru evoluţia scrisului, marchează trecerea de la o treaptă la alta şi poate, de la o etapă a scrisului la alta. Sunt ca un ac care îţi indică, precum cel de busola, poziţia scrisului, îţi oferă un punct de reper şi de conştientizare. Esenţa lor stă în acea surpriză, acel necunoscut care apare atunci când te aştepţi mai puţin sau când nu te aştepti, de fapt, deloc. Un moment plin de mister pentru mine a fost mereu aşteptarea telefonului care anunţa “nominalizarea”. Cu siguranţă „misterul’ acelor clipe te marchează pentru că delimitează distanţa dintre miraj şi necunoscut.

Continuă lectura Debutul în poezie. II. Concursuri care v-au format

Poezia în concursuri de debut

Concursurile de poezie rezervate autorilor care nu au apucat să debuteze cu volum personal sunt răspândite în toată ţara. Vă propunem o trecere în revistă a câtorva dintre aceste evenimente. Evident, de la un an la altul, importanţa oricărui concurs se poate schimba, componenţa juriului şi calitatea poeziei premiante jucând un rol important în variaţiile acestei adevărate burse creative. Indiferent că este vorba despre concursuri locale ori despre festivaluri cu impact naţional, în ultimii ani, aceste evenimente au format o nouă serie de autori, ajutându-i să se întâlnească şi să îşi definească poezia.

Enumerarea de mai jos a reţinut doar o parte dintre concursurile care oferă o şansă poeţilor care nu au reuşit încă să publice un volum, dar pentru o definire mai exactă a acestei zone a peisajului literar, aşteptăm comentariile dumneavoastră. La ce concursuri aţi participat (fie în calitate de concurent, membru al juriului sau spectator) şi ce impresie v-a făcut.

Vă invităm astfel să stabilim câteva categorii de concursuri în funcţie de părerile pe care le aveţi în calitate de participanţi.

Aceasta fiind o invitaţie la dezbatere, sunt bine-venite propunerile de completare a listei noastre cu precizarea că vă solicităm şi o minimă argumentare a propunerilor pe care le veţi face.

Alba– Din 2010 are loc şi concursului naţional de poezie „Nicolae Drăgan” la Căminul Cultural din Galda de Jos (jud Alba). Juriul festivalului a fost prezidat de preşedintele Uniunii Scriitorilor Filiala Alba – Hunedoara, Aurel Pantea, şi format din ceilalţi membri Ion Buzaşi, Florian Copcea, Paula Romanescu şi Ion Moldovan. În 2011au participat cu creaţii 86 de concurenţi din România, dar şi din Canada, Italia şi Anglia. A  putut să se înscrie orice persoană, indiferent de vârstă, care nu este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Fiecare a trimis câte 5 poezii nepublicate însoţite de un motto.

Continuă lectura Poezia în concursuri de debut

La libraria Bastilia aducem poezie, muzici electronice si o (foarte) scurta dedicatie DADA politicii romanesti si de aiurea

In plin sezon de proteste, va invit la o seara de lectura de poezie la Bastilia, libraria din Piata Romana 5. O sa avem poezie, muzica electronica live si o scurta sectiune dedicata sensului politic al DADAismului (cu ziarele pe care le aduceti si voi).

si anuntul zice ca Librăria Bastilia (Piata Romană nr. 5, Bucureşti, România) vă invită,
vineri, 20 ianuarie 2012
ora 19.00

in podul „al 9-lea cer”
la seara de lectură
“2012, mizele poeziei”
Răzvan Ţupa şi Bandesnaci vin în cafeneaua librăriei Bastilia să vadă ce mai caută poezia în 2012. Răzvan Ţupa propune o “secţiune vocală” prin cel mai recent volum al său, “poetic. Cerul din delft şi alte corpuri româneşti” (Casa de Editură Max Blecher) pornind de la eseul „Poezie 2011: ordinea poetică şi dezordinea poeziei”.
“Dacă din punctul de vedere al societăţii, anul 2011 rămâne un moment în care lumea a redescoperit cuvântul revoluţie, în zona poeziei româneşti nu am exagera dacă am vorbi despre semnele unei mişcări de evoluţie. Şi nu neapărat în termenii materiei poetice, cât în ceea ce priveşte dezvoltarea unor instrumente funcţionale de comunicare a poeziei” scria Răzvan Ţupa în acest eseu.
O întâlnire de “oralizare a poeziei” care va profita din plin de muzicile electronice aduse live de Bandesnaci (http://bandesnaci.com/)

Intrarea 5 lei Continuă lectura La libraria Bastilia aducem poezie, muzici electronice si o (foarte) scurta dedicatie DADA politicii romanesti si de aiurea

Poezia şi libertatea formelor ei fixe (din Poesis International nr.6)

(numarul 6 al revistei Poesis International a gazduit ancheta “Libertatea formelor fixe” care pentru care au raspuns la intrebarile revistei atat poeti cunoscuti din toate generatiile cat si cativa dintre cei mai surpinzatori artisti ai cuvantului rostit in varianta hip-hop romaneasca. Cum raspunsurile lor sunt foarte consistente, ancheta se constituie intr-un ghid al formei fixe in poezia contemporana romaneasca. De la rima la fineturi tehnice, nimic nu este strain autorilor invitati la ancheta noastra. Veti regasi mai jos raspunsurile oferite de Şerban Foarţă, Chris Tanasescu, Gabriel H. Decuble, Florin Dumitrescu, Cedry2k, Norzeatic si raku)

Din când în când se aude propoziţia „dar poezia fără rimă nu e poezie”. Totuşi este normal ca impresia cea mai răspândită despre poezie să rămână legată de un element pe cât de intens distinctiv, pe atât de depăşit. Chiar şi fără să facem din regulile clasice dogme contemporane, putem să descoperim chiar şi acum poeţi care ţin să îşi construiască textele după rigorile unui ritm sau al rimei.

Ca de obicei, o bună parte a creativităţii poetice se petrece în afara a ceea ce majoritatea consideră poezie, de cele mai multe ori fiind vorba despre texte care nu sunt popularizate în scris ci cântate.

În realitate, însă, foarte greu poţi să găseşti chiar şi un singur poet influent care să fi scris folosind forme care în momentul în care el a creat să fi fost considerate culte pentru limba în care scria. Dimpotrivă, aproape fiecare mare moment al poezie a părut îndoielnic şi chiar scandalos vremii lui.

Ceea ce nu se vede privind în istoria literaturii este suspiciunea pe care a trezit-o la publicare aproape fiecare moment reţinut ca relevant pentru tot ce s-a întâmplat ulterior. De aceea, în prezentarea de faţă miza pe care ne-am propus-o este creativitatea.

Poeţii pe care i-am ales pentru a răspunde anchetei noastre nu au cum să fie toţi cei care scriu folosind repere clasice (rime, ritm) ale poeziei. Uneori, nici măcar ei nu sunt conştienţi că pun la treabă o întreagă tradiţie poetică prin formulările pe care le aleg. Majoritatea autorilor pe care îi veţi citi mai jos au colaborat cu muzicieni. Şerban Foarţă este o legendă pentru fanii trupei Phoenix de când a semnat o parte din versurile celebre ale acestei trupe. Florin Dumitrescu reprezintă o serie nouă de autori ale căror texte au fost făcute celebre de prezentări muzicale. Orice refren aţi alege de la trupa Sarmalele reci, sunt semnate de invitatul nostru. Gabriel H Decuble şi Octavian Soviany, pe cât de diferiţi sunt în textele pe care le scriu, pe atât de apropiaţi sunt în demersul de reformulare a regulilor şi a reperelor din poezia clasică.

Faptul că versurile interpreţilor de hip-hop sunt trecute cu vederea atunci când se vorbeşte despre poezie nu are de ce să surprindă. Însă celor care se încăpăţânează să creadă că problema ţine de faptul că piesele rap şi cultura hip-hop nu sunt specifice limbii române trebuie să le amintim că nici sonetul nu era specific limbii române înainte ca Iancu Văcărescu sau Gheorghe Asachi să folosească forma poetică impusă de clasicismul italian. De aceea, din prezentarea de faţă nu puteau să lipsească răspunsurile câtorva autori de poezie hip-hop, una din zonele cele mai vii ale creativităţii lingvistice de azi.

Până şi rigorile diferitelor poetici clasice ajung să se definească mai degrabă drept repere de compoziţie şi lectură decât reguli de construcţie. Continuă lectura Poezia şi libertatea formelor ei fixe (din Poesis International nr.6)