Arhive etichete: claudiu komartin

„Despre transpoezie” la Craiova

Scriitoarea Magda Cârneci este invitata lui Nicolae Coande, în cadrul proiectului cultural „Scriitori la Tradem”, un proiect de autor iniţiat în anul 2010 cu sprijinul Casei de Cultură „Traian Demetrescu” a Municipiului Craiova.
Marţi, 10 decembrie, de la ora 17, Magda Cârneci va susţine conferinţa „Despre transpoezie” şi va citi poeme din creaţia sa anunta Nicolae Coande.

În cadrul întâlnirilor desfăşurate începând cu anul 2010 sub auspiciile literaturii de calitate au fot invitaţi până în prezent numeroşi scriitori români, dar şi străini, care au susţinut recitaluri poetice sau conferinţe despre activitatea lor literară: Gheorghe Grigurcu, Nichita Danilov, Radu Aldulescu, Marian Drăghici, Mircea Bârsilă, Claudiu Komartin, Sorin Vidan, Vasile Baghiu, Peter Sragher, Paul Vinicius, Bogdan Ghiu, Adrian Mihalache, Michael Astner, Dumitru Ungureanu, Ioan Es. Pop, Radu Vancu, Dragoş Varga, Dan Sociu, Peter Waugh (Austria), Dan Stanca, Anton Jurebie, Liviu Ioan Stoiciu, Cornel Mihai Ungureanu, Silviu Gongonea, Serghei Birjukov (Rusia).

Magda Cârneci (n. 28 decembrie 1955, Gârleni, județul Bacău) este o unul dintre cele mai valoroase nume ale literaturii contemporane, poetă, critic de artă, aparţinând aşa numitei „Generaţii 80”.
A publicat cărţi sub pseudonimul Magdalena Ghica, până în anul 1989.
A absolvit Facultatea de Istoria şi Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București în 1979. În 1997 a obţinut un doctorat în istoria artei la „Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales” din Paris. În epoca studenţiei a frecventat cenaclurile literare „Amfiteatru”, precum şi „Cenaclul de Luni” din Bucureşti, condus de criticul Nicolae Manolescu. A fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei din Bucureşti şi ca preşedintă a boardului Centrului Internaţional pentru Artă Contemporană (CIAC) din Bucureşti. A fost și co-director al revistei de arte vizuale „Artelier”. Între 2001-2005 a fost lector invitat la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris.
Între 2007-2010 a condus Institutul Cultural Român din Paris. În prezent este profesor asociat la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, redactor cultural la „Revista 22” şi redactor-şef al revistei de arte vizuale ARTA din Bucureşti. Magda Cârneci este preşedintă a PEN Club România şi membră a Parlamentului Cultural European.

Autorul:

A debutat editorial în anul 1980, cu volumul „Hipermateria”, apărut la Editura „Cartea Românească”, sub pseudonimul Magdalena Ghica, pe care îl va folosi până în anul 1989.
A publicat volumele de poezie „O tăcere asurzitoare”, Ed. Eminescu, 1985, „Haosmos”, Cartea Românească, 1992, „Psaume”, Autre Temps, Marseille, 1997 (în franceză), „Poeme/ Poems”, Ed. Paralela 45, 1989 (în română şi engleză, traducerea fiind realizată împreună cu Adam J. Sorkin), „Poeme politice”, Ed. Axa, 2000, „Haosmos şi alte poeme”, antologie, Ed. Paralela 45, 2000, „Le paradis poétique”, Transignum, Paris (carte bibliofilă), „Chaosmos. Gedichten”, în traducerea lui Jan Willem Bos, Amsterdam, Go-Bos Press, 2004 (în olandeză), „Chaosmos. Poems”, în traducerea lui Adam J.Sorkin, White Pine Press, Boston, 2006, „Trois saisons poetique”, PHI, Luxembourg, 2008, „Peau-ésie”, carte bibliografică cu Wanda Mihuleac, Transignum, Paris, 2008, „Poeme TRANS”, Ed. Tracus Art, Bucureşti, 2012.
A publicat un volum de proză, „FEM”, Ed. Cartea Românească, aclamat de critica literară şi care a fost nominalizat pentru 4 premii naţionale, precum şi monografii şi eseuri de artă: „Ion Țuculescu”, Ed. Meridiane, 1985, „Lucian Grigorescu”, Ed.Meridiane, l989, „Arta anilor’80. Texte despre postmodernism”, Ed. Litera, 1996, „Art of the 1980s in Eastern Europe. Texts on Postmodernism”, Paralela 45, 1999, „Artele plastice în România 1945-1989”, Ed. Meridiane, București, 2000, „Art et pouvoir en Roumanie 1945-1989”, L’Harmattan, Paris, 2007.
A tradus poeţi europeni şi americani în limba română, printre care: Casimiro de Brito, Nicole Brossard, Menna Elfyn, Caroline Forché, Allen Ginsberg, Seamus Heaney, Jean-Michel Maulpoix, Christopher Merrill, Marianne Moore, Medbh McGuckian, Sylvia Plath, Fiona Sampson, Anastasis Vistonidis, Yang Lian ș.a.

Poemele sale au fost traduse în 13 limbi şi au apărut în numeroase antologii şi reviste internaţionale.

ROformularea puterii – poezie romaneasca live la Berlin

afisInstitutul Cultural Român din Berlin prezintă vineri, 15 noiembrie 2013, ora 21.00, pentru a treia oară, 12 tineri autori din România, în cadrul unei lungi nopţi de poezie românească la Literaturwerkstatt Berlin.

După 2010, au început să se remarce în poezia românească autori care nu se mai supun clişeului „conflictul dintre generaţii”. Formaţi într-un context din care au folosit orice posibilitate de afirmare şi perfecţionare a artei lor poetice, aceşti autori sunt reprezentativi pentru reformularea principiilor de stabilire a liniilor de forţă în poezia românească de azi. Poeţii actuali se afirmă ca personalităţi independente care încearcă să îşi pună în valoare reciproc contribuţiile la definirea unui spaţiu poetic fertil.

Alături de o parte dintre cei mai importanţi poeţi debutaţi în ultimii doi ani, evenimentul ROformularea puterii îi aduce la Berlin pe Răzvan Ţupa şi Claudiu Komartin, doi dintre cei care au încurajat acest fenomen organizând lecturi publice, ateliere şi întâlniri literare care acoperă perioada 2005–2013.

Evenimentul va începe la ora 21.00 şi va include prezentarea a trei aspecte ale poeziei contemporane: noua nostalgie, reconfigurarea traumei şi evoluţii ale coerenţei. Între cele trei părţi literare vor avea loc interludii muzicale electro-dub cu Bandesnaci şi un poem de prezentare live a lui Răzvan Ţupa susţinut de grafica video a Alinei Daniela Nicu. Iulia Militaru şi Anca Bucur vor completa programul cu proiecţii video şi performance live.

Program:

• Noua nostalgie

Alex Văsieş, Lovitura de cap (Editura Casa de pariuri literare).

Vlad Tăuşance, Legende urbane (Editura Herg Benet).

• Reconfigurarea traumei

Silvia T., L’enfant terrible” (Editura Tracus Arte). Continuă lectura ROformularea puterii – poezie romaneasca live la Berlin

Bucureştiul poetic

Până în luna septembrie, aveţi ocazia să alegeţi poemele Bucureştiului. Site-ul ziarului „ring” găzduieşte o campanie în cadrul căreia cititorii sunt invitaţi să citească şi să aleagă poemele preferate despre Capitală.

Dincolo de statistici sau de discursurile publicităţii se află relaţiile de zi cu zi pe care localitatea le are cu cei care o locuiesc. Poezia surprinde o dimensiune la care foarte rar au acces abordările statistice sau jurnalistice: expresivitate afectivă. Poeţi cunoscuţi de azi, dar şi autori aflaţi în curs de consacrare vor fi invitaţi să vorbească despre oraşul în care locuiesc şi să ne recomande un text propriu care vorbeşte despre Bucureşti. În fiecare săptămână, un poem şi un poet vă vor aştepta în „ring” pentru a vă oferi perspective unice asupra oraşului pe care îl cunoaştem cu toţii. Proiectul „Bucureşti: oraşul şi poezia” este coordonat de poetul Răzvan Ţupa. „Autorii pe care îi vom invita în acest proiect sunt poeţi publicaţi, fiecare dintre ei fiind recomandat prin cele mai importante premii literare din ultimii ani.

Harta autorilor

Atât autori care au debutat în ultimul deceniu, cât şi poeţi contemporani deja consacraţi le vor oferi cititorilor câte un poem propriu care interacţionează cu oraşul în care locuim”, a spus coordonatorul proiectului. Poemele şi interviurile le veţi citi în lunile iunie, iulie şi august în ziar şi pe site, iar în luna septembrie veţi avea ocazia să votaţi on-line poemul preferat, pentru a ne întâlni într-un eveniment cu public la finalul proiectului. Printre poeţii care au confirmat prezenţa în proiect se numără Angela Marinescu, Nora Iuga, Liviu Ioan Stoiciu, Gheorghe Iova, Ioan Es Pop, Florin Iaru, dar şi autori debutaţi în ultimii 10 ani, ca Andra Rotaru, Claudiu Komartin, Dan Mihuţ, Dmitri Miticov, Sivia T sau Livia Ştefan. Continuă lectura Bucureştiul poetic