Peste o sută de galerii te așteaptă în NAG2024 în 11 orașe în program
Programul de vizitare al NAG este cuprins între 4 și 6 octombrie
Este a 18-a ediție a NAG în București și a 8-a la nivel național.
Arhive etichete: 2024
Mikhail Pletnev deschide Stagiunea simfonică 2024-2025 a Filarmonicii George Enescu
Formidabilul dirijor Mikhail Pletnev deschide Stagiunea simfonică 2024/2025 a Filarmonicii George Enescu, prima stagiune de nivel internațional din ultimele decenii, cu două concerte care vor avea loc pe 3 și 4 octombrie, la Ateneul Român, cu participarea violonistei Ioana Cristina Goicea, artista în rezidență a Filarmonicii în acest sezon. Ultimele bilete sunt disponibile pe www.ove.ro și la casieria Ateneului Român.
Mikhail Pletnev, unul dintre cei mai mari muzicieni ai timpului nostru, este și un strălucit pianist şi un apreciat compozitor. Ca pianist, a câştigat în 1978 Premiul I la prestigiosul Concurs Ceaikovski de la Moscova (poate cel mai dificil concurs de profil din lume), când avea 21 de ani. Ca dirijor, a fondat în 1990 Orchestra Naţională Rusă (prima orchestră rusă fără sprijin guvernamental după 1917), iar în 2022 Orchestra Internaţională Rahmaninov. În 2005 a câştigat Premiul Grammy pentru cea mai bună interpretare de muzică de cameră (împreună cu Martha Argerich).
Solista celor două concerte și artista în rezidență a Filarmonicii George enescu în Stagiunea 2024-2025, violonista Ioana Cristina Goicea este laureată a mai multor concursuri internaționale – Regina Elisabeta (Bruxelles, 2019), Indianapolis (SUA, 2018) şi Fritz Kreisler (Viena, 2014), „Michael Hill”, Deutscher MusikweUttbewerb Bonn, „Johannes Brahms” şi „Andrea Postacchini”. La vârsta de 27 de ani, în 2020, Ioana Cristina Goicea a devenit profesor universitar de vioară la prestigioasa Academie de Muzică şi Arte ale Spectacolului din Viena.
Programul celor două concerte cuprinde trei lucrări compuse în primul deceniu al secolului XX, care îi vor face pe spectatori să trăiască emoția unor Mituri și anotimpuri în cheie muzicală. Poemul Amurg de toamnă a fost scris în 1910, când Alfred Alessandrescu avea 17 ani, va crea un peisaj autumnal, la căderea serii. Concertul pentru vioară şi orchestră de Jean Sibelius, poate cea mai dificilă partitură de gen scrisă până la acel moment, reuneşte splendide dialoguri între solist şi orchestră. Romantic în fond, nordic în idiom, Sibelius inserează o nostalgie tipic scandinavă şi un colorit ca de toamnă târzie sau chiar de iarnă îngheţată. Lucrarea Anotimpurile de Aleksandr Glazunov este un balet într-un act, care ia forma unei alegorii cu personaje mitologice.
Codul roșu durează mai mult în literaturi decât în meteo
Codul roșu durează mai mult când e vorba de literatură. Asta îmi tot vine în minte de când aud de avertizarea meteo din aceste zile.
Poate și pentru că mă prinde pe finalul zilelor FILIT Chișinău și inițial părea că mă privește mai puțin. Dar acum, înainte să plec spre aeroport, îmi dau seama că nu avea cum să nu mă privească.
Colegii mei de la Aleph News au spus povestea meteo a zilelor de sâmbătă, duminică și luni aici. Eu mă tot învârt în zona literară a problemei. Pentru că am tot vizitat zilele astea perspectivele paralele legate de aceleași evenimente. De exemplu cum este în România Adrian Păunescu irelevant azi ca poet și cât de important rămâne în Moldova. Și auzind elevii de la Liceul Ion Creangă din Chișinău cântând o melodie pe versuri de Nicolae Dabija mi-am dat seama că e posibil să fie recuperat și poetul de la Bârca pentru România. Pentru că avem puțini autori care să poată să îți facă legătura cu literatura basarabeană. Iar Păunescu s-ar putea să fi trecut de propriul său cod roșu. Dar abia când descoperi cât de tare se schimbă perspectiva atunci când contextul este diferit… realizezi că promotorul de la Flacăra s-ar putea să fi fost unul dintre punctele fixe în raportul poeziei scrise în română de o parte și de alta a Prutului. Aș discuta și despre măsura covârșitoare în care influența poetică a funcționat dinspre autorii basarabeni spre cunoscutele lui poeme.
În materie de vreme codul roșu poate să treacă în portocaliu și galben. Dar când e vorba de literatură e mult mai discutabilă condiția avertismentelor. Iar discutabilul durează mult mai mult. Sigur, e și mai geu să te nimerești în mijlocul vijeliei. Iar dacă nu te prinde furtuna s-ar putea să ai impresia că nu e nimic grav la mijloc. Totuși aproape mereu e ceva grav în domeniu. Iar zilele astea la Chișinău mi-au arătat și ce obișnuiți trebuie să fie elevii de aici să li se dea lecții. Aș putea să pun pe puncte câte lucruri am găsit aici care par să meargă mai bine decât oriunde altundeva. De exemplu: Când ați văzut ultima dată o sală de elevi, undeva în jur de 100, care vine fiecare cu volumul unui autor în mână. Iar volumele nu doar că au semne colorate în urma lecturii dar sunt însoțite de caiete de lectură cu scheme și liste de evenimente, interacțiuni și personaje.
Când autorii tineri din Basarabia anilor 90-2000 (Emilian Galaicu-Păun, Vakulovski și Sandu și Mihail, Dumitru Crudu) au început să arate că au cu ce să schimbe perspectiva din România ziceam că e chestie de talent. Dar multe lucruri pe care le consideram cod roșu: sentimentul, temele mari, abia cu ei le-am descoperit iar posibile în scrisul nostru. Acum autori precum Aura Maru, Ioana Isac, Valentina Șcerbani îți arată că atenția orientată spre viața scrisă are repere foarte strâns legate de cei care citesc. Și aici citesc. Radmila Popovici povestea la întâlnirea pe care am avut-o cu ea, Artion Oleacu și Victor Fală în Biblioteca municipală de la Chișinău că spectacolul cu versurile sale călătorește acum în zona rurală din Basarabia. Câți pot spune asta azi în România despre poezia lor?
Poate literatura a fost mereu prima care a arătat că România e cazul să învețe mai multe de la Moldova decât invers. Avertisment blând! Și mulțumirile totale echipei care a făcut din FILIT o experiență complet nouă la Chișinău. Spor!
Gala premiilor BIFF – ediția aniversară XX
Gala premiilor BIFF – ediția aniversară XX te așteaptă duminică, 29 septembrie, la Cinema Muzeul Țăranului, arată un comunicat.
Duminica aceasta, Juriul internațional al celei de a XX-a ediții, aniversare, a Bucharest Internațional Film Festival (BIFF – www.biff.com.ro), va acorda premii celor mai remarcabile filme înscrise la BIFF 2024, în cadrul Galei Competiției de anul acesta. Evenimentul va avea loc pe 29 septembrie, începând cu orele 19.30, la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea în sală va fi până la orele 19.15.
Cu această ocazie, renumitul regizor francez de origine română Radu Mihăileanu va primi Premiul de Excelență BIFF 2024 – ediția XX. De asemenea, în cadrul serii de închidere BIFF 2024 va fi proiectat, la Cinema Muzeul Țăranului, in premiera in Romania, filmul iranian ”My Favourite Cake”. Mahin, în vârstă de șaptezeci de ani, solitară de mulți ani deja, alege să-și reînvie viața amoroasă. O întâlnire întâmplătoare devine o seară de neuitat, cu o întorsătură neașteptată. Filmul iranian, regizat de Maryam Moghadam și Behtash Sanaeeha, a obținut două premii la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, respective Prize of the Ecumenical Jury și Premiul FIPRESCI. De asemenea, pelicula are două nominalizări: tot la Berlin, pentru Golden Berlin Bear (cel mai bun film), respectiv la Festivalul Internațional de Film de la Chicago, la categoria ”noi regizori”.
Președintele onorific al ediției aniversare BIFF XX este criticul de film Irina-Margareta Nistor, iar membrii Juriului internațional BIFF 2024 sunt:regizorul și scenaristul canadian Philippe Lesage, președintele Juriului BIFF din acest an, Paul Cozighian, regizor și jurnalist independent franco-român, actrița Ana Ularu, regizorul, scenaristul și actorul Valeriu Andriuță șiproducătoarea de film lituaniană Marija Razgutė.
Biletele pentru BIFF pot fi achiziționate de pe www.eventbook.ro (https://eventbook.ro/festival/bucharest-international-film-festival). De asemenea, biletele pot fi achiziționate, în limita locurilor, și de la casele de bilete ale sălilor de cinema care vor găzdui proiecțiile BIFF 2024. Programul detaliat al BIFF 2024 poate fi parcurs la următorul link: https://www.biff.com.ro/program/.
BIFF rămâne un punct de reper în peisajul cinematografic, fiind singura competiție internațională dedicată filmelor de lungmetraj din Capitală iar filmele sunt premiere naționale, mai putin cele din secțiunea autori români.
Bucharest International Film Festival (BIFF), proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, este organizat de Fundaţia Charta şi Asociaţia Culturală Grigore Vasiliu Birlic și sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principele Radu al României. Partenerii BIFF sunt Centrul Național al Cinematografiei (CNC), Muzeul Național al Țăranului Român, Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București – CREART, Ambasada Canadei în România, Ambasada Elveției în România, Swiss Sponsors’ Fund și Arhiva Națională de Filme – Cinemateca Română.
Filmele care vor purta amprenta BIFF 2024 vor rula anul acesta în patru
locații: Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Union, CREART – Grădina cu filme și Cinemateca Eforie.
BIFF este singurul festival de film internațional din București care are secțiunea de documentar și film istoric pentru a onora Centenarul Regele Mihai din 2021, la 100 ani de la naștere, inițiată de către Dan Drăghicescu.
Pentru mai mult detalii vizitaţi pagina oficială a festivalului www.biff.com.ro și pagina de Facebook https://www.facebook.com/BucharestInternationalFilmFestival.