Arhive etichete: Dragos Varga

actual

„Despre transpoezie” la Craiova

Lasă un comentariu

Scriitoarea Magda Cârneci este invitata lui Nicolae Coande, în cadrul proiectului cultural „Scriitori la Tradem”, un proiect de autor iniţiat în anul 2010 cu sprijinul Casei de Cultură „Traian Demetrescu” a Municipiului Craiova.
Marţi, 10 decembrie, de la ora 17, Magda Cârneci va susţine conferinţa „Despre transpoezie” şi va citi poeme din creaţia sa anunta Nicolae Coande.

În cadrul întâlnirilor desfăşurate începând cu anul 2010 sub auspiciile literaturii de calitate au fot invitaţi până în prezent numeroşi scriitori români, dar şi străini, care au susţinut recitaluri poetice sau conferinţe despre activitatea lor literară: Gheorghe Grigurcu, Nichita Danilov, Radu Aldulescu, Marian Drăghici, Mircea Bârsilă, Claudiu Komartin, Sorin Vidan, Vasile Baghiu, Peter Sragher, Paul Vinicius, Bogdan Ghiu, Adrian Mihalache, Michael Astner, Dumitru Ungureanu, Ioan Es. Pop, Radu Vancu, Dragoş Varga, Dan Sociu, Peter Waugh (Austria), Dan Stanca, Anton Jurebie, Liviu Ioan Stoiciu, Cornel Mihai Ungureanu, Silviu Gongonea, Serghei Birjukov (Rusia).

Magda Cârneci (n. 28 decembrie 1955, Gârleni, județul Bacău) este o unul dintre cele mai valoroase nume ale literaturii contemporane, poetă, critic de artă, aparţinând aşa numitei „Generaţii 80”.
A publicat cărţi sub pseudonimul Magdalena Ghica, până în anul 1989.
A absolvit Facultatea de Istoria şi Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București în 1979. În 1997 a obţinut un doctorat în istoria artei la „Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales” din Paris. În epoca studenţiei a frecventat cenaclurile literare „Amfiteatru”, precum şi „Cenaclul de Luni” din Bucureşti, condus de criticul Nicolae Manolescu. A fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei din Bucureşti şi ca preşedintă a boardului Centrului Internaţional pentru Artă Contemporană (CIAC) din Bucureşti. A fost și co-director al revistei de arte vizuale „Artelier”. Între 2001-2005 a fost lector invitat la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris.
Între 2007-2010 a condus Institutul Cultural Român din Paris. În prezent este profesor asociat la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, redactor cultural la „Revista 22” şi redactor-şef al revistei de arte vizuale ARTA din Bucureşti. Magda Cârneci este preşedintă a PEN Club România şi membră a Parlamentului Cultural European.

Autorul:

A debutat editorial în anul 1980, cu volumul „Hipermateria”, apărut la Editura „Cartea Românească”, sub pseudonimul Magdalena Ghica, pe care îl va folosi până în anul 1989.
A publicat volumele de poezie „O tăcere asurzitoare”, Ed. Eminescu, 1985, „Haosmos”, Cartea Românească, 1992, „Psaume”, Autre Temps, Marseille, 1997 (în franceză), „Poeme/ Poems”, Ed. Paralela 45, 1989 (în română şi engleză, traducerea fiind realizată împreună cu Adam J. Sorkin), „Poeme politice”, Ed. Axa, 2000, „Haosmos şi alte poeme”, antologie, Ed. Paralela 45, 2000, „Le paradis poétique”, Transignum, Paris (carte bibliofilă), „Chaosmos. Gedichten”, în traducerea lui Jan Willem Bos, Amsterdam, Go-Bos Press, 2004 (în olandeză), „Chaosmos. Poems”, în traducerea lui Adam J.Sorkin, White Pine Press, Boston, 2006, „Trois saisons poetique”, PHI, Luxembourg, 2008, „Peau-ésie”, carte bibliografică cu Wanda Mihuleac, Transignum, Paris, 2008, „Poeme TRANS”, Ed. Tracus Art, Bucureşti, 2012.
A publicat un volum de proză, „FEM”, Ed. Cartea Românească, aclamat de critica literară şi care a fost nominalizat pentru 4 premii naţionale, precum şi monografii şi eseuri de artă: „Ion Țuculescu”, Ed. Meridiane, 1985, „Lucian Grigorescu”, Ed.Meridiane, l989, „Arta anilor’80. Texte despre postmodernism”, Ed. Litera, 1996, „Art of the 1980s in Eastern Europe. Texts on Postmodernism”, Paralela 45, 1999, „Artele plastice în România 1945-1989”, Ed. Meridiane, București, 2000, „Art et pouvoir en Roumanie 1945-1989”, L’Harmattan, Paris, 2007.
A tradus poeţi europeni şi americani în limba română, printre care: Casimiro de Brito, Nicole Brossard, Menna Elfyn, Caroline Forché, Allen Ginsberg, Seamus Heaney, Jean-Michel Maulpoix, Christopher Merrill, Marianne Moore, Medbh McGuckian, Sylvia Plath, Fiona Sampson, Anastasis Vistonidis, Yang Lian ș.a.

Poemele sale au fost traduse în 13 limbi şi au apărut în numeroase antologii şi reviste internaţionale.

actual

Dan Sociu in Decembrie la Tradem

Lasă un comentariu
Potrivit unui comunicat, invitatul lunii decembrie la Scriitori la TRADEM este poetul Dan Sociu, unul dintre cei mai talentați scriitori români de azi. Dan Sociu va citi, vineri, 14 decembrie, de la ora 17, poeme din recenta sa carte, Poezii naive și sentimentale (Ed. Cartea Românească, 2012) și va dialogul cu publicul prezent la această ultimă întâlnire literară din 2012, la Casa de Cultură “Traian Demetrescu” a Municipiului Craiova
Va prezenta Nicolae Coande.
Scriitori la Tradem este un proiect cultural inițiat de Nicolae Coande, susținut de Casa de Cultură Traian Demetrescu a Municipiului Craiova (director, Alexandru Stuparu). Proiectul a debutat în anul 2010, iar în cadrul său au conferențiat și au citit din cărțile lor scriitorii Gheorghe Grigurcu, Nichita Danilov, Radu Aldulescu, Marian Drăghici, Mircea Bârsilă, Claudiu Komartin, Sorin Vidan, Vasile Baghiu, Peter Sragher, Paul Vinicius, Bogdan Ghiu, Michael Astner, Adrian Mihalache, Dumitru Ungureanu, Ioan Es. Pop, Dragoș Varga, Radu Vancu.
Dan Sociu s-a născut la 20 mai 1978, la Botoșani, jud. Botoșani. Studii gimnaziale și liceale în localitate. Studii universitare la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Științe Politice și Filologie. A debutat în presa botoșăneană „Gazeta de Botoșani” și „Intertext”.
Apariții editoriale
borcane bine legate, bani pentru încă o săptămână (Junimea, 2002), Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu“ (debut); fratele păduche (Vinea, 2004); cîntece eXcesive, (Editura Cartea Românească, 2005 – Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania); URBANCOLIA, roman, (Polirom, 2008); Nevoi speciale, roman, (Polirom, 2008); Pavor nocturn (Cartea Românească, 2011), Poezii naive și sentimentale (CR, 2012), Combinația, roman (Casa de Pariuri Literare, 2012).
Antologii
Este prezent în antologiile: Club 8 Poetry (Editura T, 2001); Ozone friendly (Editura T, 2002); hat jemand etwas gefragt? (Editura Versus, 2003); Povești erotice românești (Editura Trei, 2007); No Longer Poetry (Heaventree Press, 2007), New European Poets, (Graywolf Press, 2008); Compania poeților tineri (Compania, 2011). Publică în reviste și ziare românești, precum și în reviste din Austria (Wienzeille), Suedia (Ord & Bild si Lyrikvännen), Polonia (Lampa), SUA (Circumferince – University of Columbia), Serbia, Spania
Dosar de presă
„Mai avem chef şi timp de fiţe literare arhaice, de estetisme inutile, de autorlîc? Sociu, nu. Sociu e din generaţia-criză (criză postcomunistă, criza capitalistă) mai mult decît orice altceva: adică supravieţuire, realism frust, intuiţii corecte în mersul apocaliptic-mediatic al lucrurilor şi încercare de transmitere fără floricele a urgenţelor. Un tip din est cu chef de ceva sînge. Într-o astfel de epocă, mizele artistice se schimbă, cine nu are nas pentru asta e pierdut. Sociu ia la grămadă realităţile imediate politice, sociale şi le sintetizează cu tupeu, grăbit, fără scrupule într-un text intens care ar putea trece rapid în film sau chiar într-un clip pe youtube. Sociu face ca un analist bancar (neplătit) simulări de prăbuşire socială, caută să vadă încotro merg naţionalismele, extremismele creştinoide, ezitările middle-class-ului de azi, le pune într-un viitor apropiat şi obţine un efect Houellebecq într-un Bucureşti extrem de autentic. Cum se face trecerea de la extremismul de terasă, de la îmbenzinarea retorică, la fapte, la omor, la organizare, aici joacă tare Sociu şi cîştigă cu o poveste credibilă, cu o construcţie solidă. Stie că ce produce ca scriitor mai poate avea putere doar dacă recîştigă ceva capital din angoasa politică de azi, loc pierdut complet de literatura contemporană. Acesta nu e un text de rezervaţie culturală. Sociu vrea putere literară. Nu pot decît să fiu alături de el.“
Costi Rogozanu
„Ducând mai departe filonul cel mai întunecat şi mai psihedelic din Cântece… şi din Nevoi speciale (camera obscură, terorizantă, din blocul sordid al copilăriei…), noul volum de poeme semnat de Dan Sociu pare scris de un om întors din iad, transformat interior şi, de la un punct încolo, de nerecunoscut. Ceea ce s-a schimbat sensibil este mai întâi perspectiva, apoi percepţia şi atitudinea, cu efect direct asupra scriiturii. Titlul – Pavor noctun – e mai mult decât un diagnostic clinic: sindrom coşmaresc nocturn cauzat de stres şi conflicte diurne… Era mai bine ca Dan Sociu să nu traverseze coşmarul existenţial pe care l-a traversat pentru a ajunge la o astfel de poezie. Prin acuitatea cu care izbuteşte să capteze percepţia terifiantă a stărilor-limită, debarasându-se de lestul modelor şi al efectelor speciale, poetul major din el iese însă, cu adevărat, la lumină.“
Paul Cernat, Revista 22
actual

Radu Vancu și Dragoș Varga vin la Scriitori la Tradem

Lasă un comentariu
Nicolae Coande anunță că poetul Radu Vancu și esesistul Dragoș Varga sunt invitații penultimei ediții din acest an a întâlnirilor culturale Scriitori la Tradem. Radu Vancu este autorul uneia dintre cele mai bune cărți de poezie din 2012, „Frânghia înflorită”, apărută la Casa de Editură Max Blecher, coordonată de poetul Claudiu Komartin. Dragoș Varga a publicat recent a doua ediție a volumului „Radu Stanca. Sentimentul estetic al fiinţei” (Editurile InfoArt Media și Timpul).
Autorii vor lansa cărțile și vor oferi autografe, vineri, 30 noiembrie, de la ora 17, la Casa de Cultură „Traian Demetrescu” a Municipiului Craiova. Totodată va fi prezentată și noua serie a revistei Transilvania (redactor șef, Dragoș Varga).
actual

Premiul Eminescu 2012 nominalizati Opera Omnia si Opera Prima

3 comentarii

În perioada 13-15 ianuarie 2012 se desfăşoară la Botoşani, Bălţi şi Soroca Zilele Mihai Eminescu. Seria de manifestari include si decernarea Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia.

Potrivit presei Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu, care va fi acordat pe 15 ianuarie 2012, pentru Opera Prima, va fi în valoare de 3.000 de lei, dupa cum a declarat, pentru BotosaniNews, directorul Memorialului Ipoteşti, Miluţă Jîjîie. Premiul pentru Opera Omnia, în valoare de 10.000 de lei.

Juriul Premiului National Mihai Eminescu a facut publice numele Nominalizatilor pentru premiul Opera Omnia. Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop și Alexandru Călinescu au ales pentru acest an poetii care intra in discutiile pentru cel mai important premiu al poeziei de la noi. Cum tot vorbeam despre nevoia de justificari pentru premiile oferite, nu cred ca este o intamplare faptul ca in fiecare an laureatul premiului Eminescu a fost intampinat pe scena teatrului din Botosani cu un laudatio (in ultimii ani alcatuit de Mircea Martin) care poate fi gasit in fiecare numar din luna februarie al revistei Hyperion.
Ioana a pus cap la cap informatiile si avem niste prezentari de pe blogul ei.

Ov.-GenaruOvidiu Genaru (1934) a debutat în „Luceafărul” în 1964, iar în volum cu „Un șir de zile” (1966). A primit anul trecut premiul Opera Omnia la festivalul Toamna bacoviana in Bacau, orasul sau natal.
„Marea aruncă la ţărm manuscrise pierdute,/ àcele reci ale spaimei de apă./ O, crab bătrân, soare care nimiceşti şi învii totul,/ o, lucru de mână al mării! Moartea lucrează lacom./ Ne vom întoarce la var şi nisip oricum s-ar petrece/ viaţa cea de toate zilele./ Oul explodează în palmă şi cântăreţul scrie pe năluci./ Moliciuni perforate de rouă!/ înnoptăm într-o scoică; părul tău,/ draga mea, îmi luminează cina săracă.” (Marea)

ion mirceaIon Mircea (1947) a debutat cu volumul „Istm” (1971). Mircea Cărtărescu îl plasa în compania Angelei Marinescu, a lui Daniel Turcea și a lui Virgil Mazilescu în zona poetică în care persistă mari teme ale modernității, observând în textele sale „o latură ludică, mai puțin încrâncenată”
„Sunt croitorul mării/ cine dar cine-i cunoaşte măsurile/ talia de abur/ sânul ubicuu/ cerul cu nor un fier de călcat lăsând în urma lui/ aroma de stofă umedă şi arsă?// dincolo de ea/ e un dincolo nemăsurat/ altul ia croiala nemăsuratului Unu/ deodată nu mai rezist tentaţiei şi o ridic de subsuori/ şi măsurând-o cu braţele îmi sap mormântul în ea/ sângele ei străveziu mă împroaşcă pe mâini şi pe faţă// în loc să orbesc infinit mai limpede văd.// tivul iluminat şi festiv al fiinţei.” (Haute couture)

prelipceanuNicolae Prelipceanu (1942). a debutat în 1966 cu volumul „Turnul înclinat”. „Nicolae Prelipceanu se exprimă frecvent prin temele modeste ale proximităţii, înlocuind explozia vitalistă cu oboseala de-a fi. Decorului măreţ i se substituie banalul, anodinul, prozaicul, producînd impre­sia unui „realism” asumat.” (Gheorghe Grigurcu)
„deşteptarea în gara de nord că măturăm culoarele/ astfel se trezesc din somn românii/ care nu mai aşteaptă nimic/ nici un tren nu mai vine/ nici un tren nu mai pleacă/ numai cîte-o boare palidă mai pîlpîie/ în ochii lor stinşi/ tac şi se tem se ascund unii după alţii/ totuşi cine trebuie îi vede/ sînt murdari/ put/ unii au ochii sticloşi/ cu toţii s-ar face cît mai mici/ ca să nu-i poată nimeni identifica/ să nu-i pună la socoteală nimeni/ ştiţi/ noi nici n-am existat vreodată/ totul nu e decît iluzie o simplă iluzie/ şi măturoiul chiar şterge această iluzie/ şi ea se pierde într-un nor de praf/ ca-n Grand Hotel Victoria Română/ ca-n atîtea alte dăţi// stăm, de o parte şi privim totul/ cu îngăduinţă/ pînă cînd unul întreabă candid/ bre dar aceia nu sîntem noi?/ morala/ deşteaptă-te rămîne cea mai potrivită/ pentru un veşnic somn uşor” (deşteaptă-te rămîne)

doina_uricariu2Doina Uricariu (1950) primul volum publicat a fost „Vindecările” in 1976.
„Numărătoarea s-a terminat/ Cinci degete de la o mână, cinci degete de la/ mâna cealaltă,/ Coastele ţin în coşul lor de calciu gălbui// făptura nu prea înaltă./ Deasupra lor, ca două toarte mai cresc/ din amfora cărnii, sânii cu vinişoare albastre sub/ piele,/ pe care îi mângâi de parcă ai învăţa un meşteşug/ de la împletitorul de nuiele,// de la cel ce suflă în băşica de sticlă/ boltiri şi muguri, alunecări de odăjdii peste tămâie/ de la copilul ce culege din iarba arsă de brumă/ cea din urmă căzută gutuie.” (Numărătoarea)

vasilevlad2Vasile Vlad (1941). a debutat in 1968 cu volumul „Pedepsele”. „Puse cap la cap, poemele lui Vasile Vlad alcătuiesc și ele un fel de discurs pe cont propriu, un soliloc ai spune dezordonat, dacă nu te-ai grăbi să nu vezi că este organizat totuși de persistența unei stări care alege din realitate doar formele și semnle deznădejdii” (Eugen Negrici)
„versurile lui Vasile Vlad bruschează, mai degrabă, printr-o dramatică, dureroasă neputință de asumare a oricărui protocol, a oricărei convenții, a oricărui cod.” ( Mircea Iorgulescu)
„Nu stă nimeni la umbra stejarului iarna,/ orb fiind nu-ți mai ștergi oglinda/ Știi să strigi: Am să mor, am să râd, nu cer nimănui să mă crează/ Urâți-mă. Slăbite-s împletiturile cărnii,/ Inima slabă ca un cal cu piedică la picioare/ Să nu mai zic odată că/ toți vorbim omenește și fiecare-și vorbește omenasca sa? Să zic de prapurii imediatului în/ tot ce-i culminant?/ și, mereu mai sprintenă ca niciodată?/ Moartea-evantai” (Cântecul III)

Pe blogul sau, Horia Garbea, presedintele Asociatiei Scriitorilor Bucuresti, s-a grabit sa il felicite, deja, pe Ion Mircea pentru obtinerea acestui premiu, considerand ca „după toate probabilitățile, va primi tot pe 15 ianuarie, la Botoșani, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”. Ramane sa vedem daca probabilitatile dambovitene se vor potrivi cu premiul de la Botosani.

Inca mai este asteptata anuntarea nominalizarilor pentru sectiunea de debut (Opera Prima) a Premiului Eminescu pentru anul 2011.

(Later edit- vezi primul comentariu de mai jos)

ZILELE EMINESCU

– programul manifestărilor –

Botoşani-Bălţi-Soroca

Continuă lectura Premiul Eminescu 2012 nominalizati Opera Omnia si Opera Prima →