Tag: Medeea Iancu

Solidaritate internațională pentru Ashraf Fayadh la Bucureşti

Potrivit unui comunicat de presă, joi 14 ianuarie 2016, PEN România organizează o seară de solidaritate și literatură dedicată poetului palestinian Ashraf Fayad, condamnat la moarte pentru apostazie de către autoritățile din Arabia Saudită. La această seară vor participa peste 30 de poeţi, prozatori, eseişti, jurnalişti din diverse generaţii şi de diverse orientări care îşi vor exprima liber punctul lor de vedere asupra acestei situații teribile, care pune în discuţie valorile de toleranță și libertate individuală specifice lumii europene.

1

petrolul e inofensiv, dacă lăsăm la o parte dâra de sărăcie pe care o lasă în urmă

 

în ziua în care, când feţele celor care-au mai găsit un puţ de ţiţei se-ntunecă,

atunci când ţi se forează viaţa din inimă ca să se extragă mai mult ţiţei

ca utilitate publică

Asta… e … făgăduinţa ţiţeiului, o adevărată făgăduinţă.

 

sfârşit..

 

 

2

s-a zis: stabileşte-te aici…

dar unii dintre voi sunteţi duşmanii tuturor

s-o lăsăm aşa pe moment

 

admiraţi-vă de pe fundul râului;

cei de deasupra ar trebui să furnizaţi nişte milă pentru cei de dedesupt…

cei mutaţi sunt neajutoraţi,

ca sângele pe care nu-l cumpără nimeni pe piaţa petrolului !

 

3

îmi pare rău, iartă-mă

că n-am putut să extrag mai multe lacrimi pentru tine

că nu ţi-am bolborosit numele cu dor.

Mi-am întors faţa spre căldura braţelor tale

Altă dragoste n-am în afară de tine, doar de tine, şi- ntre cei care te caută-s primul

Poeme din volumul « Instrucţiuni în interior », publicat în 2008 şi interzis în Arabia Saudită. Variantă românească de Răzvan Ţupa după traducerea englezească de Mona Kareem

 

solidar poetParticipanți: Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Dan Mircea Cipariu, Eugen Ciurtin, Andrei Cornea, Liliana Corobca, Simona-Grazia Dima, Caius Dobrescu, Sorin Gherguţ, Valentin Iacob, Medeea Iancu, Florin Iaru, Ioana Ieronim, Nora Iuga, Riri Sylvia Manor, Iulia Militaru, Carmen Muşat, Felix Nicolau, Andrei Oişteanu, Alexandra Pârvan, Cosmin Perţa, Simona Popescu, Ştefan Popescu, Andra Rotaru, Simona Sora, Ioan Stanomir, Cecilia Ştefănescu, Elena Ştefoi, Răzvan Ţupa, un cristian, Ioan Vieru, Miruna Vlada.

Moderator: Magda Cârneci. Organizator: un cristian.

 

Acțiunea PEN România va avea loc în simultaneitate cu sute de acţiuni similare din lumea întreagă, organizate de PEN-cluburi naţionale şi de zeci de asociaţii literare de pe diverse continente, sub coordonarea organizaţiei mondiale PEN International şi a Festivalului internațional de literatură de la Berlin.

Vă așteptăm joi 14 ianuarie, ora 19, la Club A din București (str.Blănari nr.14, Lipscani).

Premiul Eminescu 2012 nominalizati Opera Omnia si Opera Prima

În perioada 13-15 ianuarie 2012 se desfăşoară la Botoşani, Bălţi şi Soroca Zilele Mihai Eminescu. Seria de manifestari include si decernarea Premiului Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” – Opera Omnia.

Potrivit presei Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu, care va fi acordat pe 15 ianuarie 2012, pentru Opera Prima, va fi în valoare de 3.000 de lei, dupa cum a declarat, pentru BotosaniNews, directorul Memorialului Ipoteşti, Miluţă Jîjîie. Premiul pentru Opera Omnia, în valoare de 10.000 de lei.

Juriul Premiului National Mihai Eminescu a facut publice numele Nominalizatilor pentru premiul Opera Omnia. Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop și Alexandru Călinescu au ales pentru acest an poetii care intra in discutiile pentru cel mai important premiu al poeziei de la noi. Cum tot vorbeam despre nevoia de justificari pentru premiile oferite, nu cred ca este o intamplare faptul ca in fiecare an laureatul premiului Eminescu a fost intampinat pe scena teatrului din Botosani cu un laudatio (in ultimii ani alcatuit de Mircea Martin) care poate fi gasit in fiecare numar din luna februarie al revistei Hyperion.
Ioana a pus cap la cap informatiile si avem niste prezentari de pe blogul ei.

Ov.-GenaruOvidiu Genaru (1934) a debutat în “Luceafărul” în 1964, iar în volum cu “Un șir de zile” (1966). A primit anul trecut premiul Opera Omnia la festivalul Toamna bacoviana in Bacau, orasul sau natal.
“Marea aruncă la ţărm manuscrise pierdute,/ àcele reci ale spaimei de apă./ O, crab bătrân, soare care nimiceşti şi învii totul,/ o, lucru de mână al mării! Moartea lucrează lacom./ Ne vom întoarce la var şi nisip oricum s-ar petrece/ viaţa cea de toate zilele./ Oul explodează în palmă şi cântăreţul scrie pe năluci./ Moliciuni perforate de rouă!/ înnoptăm într-o scoică; părul tău,/ draga mea, îmi luminează cina săracă.” (Marea)

ion mirceaIon Mircea (1947) a debutat cu volumul “Istm” (1971). Mircea Cărtărescu îl plasa în compania Angelei Marinescu, a lui Daniel Turcea și a lui Virgil Mazilescu în zona poetică în care persistă mari teme ale modernității, observând în textele sale “o latură ludică, mai puțin încrâncenată”
„Sunt croitorul mării/ cine dar cine-i cunoaşte măsurile/ talia de abur/ sânul ubicuu/ cerul cu nor un fier de călcat lăsând în urma lui/ aroma de stofă umedă şi arsă?// dincolo de ea/ e un dincolo nemăsurat/ altul ia croiala nemăsuratului Unu/ deodată nu mai rezist tentaţiei şi o ridic de subsuori/ şi măsurând-o cu braţele îmi sap mormântul în ea/ sângele ei străveziu mă împroaşcă pe mâini şi pe faţă// în loc să orbesc infinit mai limpede văd.// tivul iluminat şi festiv al fiinţei.” (Haute couture)

prelipceanuNicolae Prelipceanu (1942). a debutat în 1966 cu volumul “Turnul înclinat”. “Nicolae Prelipceanu se exprimă frecvent prin temele modeste ale proximităţii, înlocuind explozia vitalistă cu oboseala de-a fi. Decorului măreţ i se substituie banalul, anodinul, prozaicul, producînd impre­sia unui “realism” asumat.” (Gheorghe Grigurcu)
“deşteptarea în gara de nord că măturăm culoarele/ astfel se trezesc din somn românii/ care nu mai aşteaptă nimic/ nici un tren nu mai vine/ nici un tren nu mai pleacă/ numai cîte-o boare palidă mai pîlpîie/ în ochii lor stinşi/ tac şi se tem se ascund unii după alţii/ totuşi cine trebuie îi vede/ sînt murdari/ put/ unii au ochii sticloşi/ cu toţii s-ar face cît mai mici/ ca să nu-i poată nimeni identifica/ să nu-i pună la socoteală nimeni/ ştiţi/ noi nici n-am existat vreodată/ totul nu e decît iluzie o simplă iluzie/ şi măturoiul chiar şterge această iluzie/ şi ea se pierde într-un nor de praf/ ca-n Grand Hotel Victoria Română/ ca-n atîtea alte dăţi// stăm, de o parte şi privim totul/ cu îngăduinţă/ pînă cînd unul întreabă candid/ bre dar aceia nu sîntem noi?/ morala/ deşteaptă-te rămîne cea mai potrivită/ pentru un veşnic somn uşor” (deşteaptă-te rămîne)

doina_uricariu2Doina Uricariu (1950) primul volum publicat a fost “Vindecările” in 1976.
“Numărătoarea s-a terminat/ Cinci degete de la o mână, cinci degete de la/ mâna cealaltă,/ Coastele ţin în coşul lor de calciu gălbui// făptura nu prea înaltă./ Deasupra lor, ca două toarte mai cresc/ din amfora cărnii, sânii cu vinişoare albastre sub/ piele,/ pe care îi mângâi de parcă ai învăţa un meşteşug/ de la împletitorul de nuiele,// de la cel ce suflă în băşica de sticlă/ boltiri şi muguri, alunecări de odăjdii peste tămâie/ de la copilul ce culege din iarba arsă de brumă/ cea din urmă căzută gutuie.” (Numărătoarea)

vasilevlad2Vasile Vlad (1941). a debutat in 1968 cu volumul “Pedepsele”. “Puse cap la cap, poemele lui Vasile Vlad alcătuiesc și ele un fel de discurs pe cont propriu, un soliloc ai spune dezordonat, dacă nu te-ai grăbi să nu vezi că este organizat totuși de persistența unei stări care alege din realitate doar formele și semnle deznădejdii” (Eugen Negrici)
“versurile lui Vasile Vlad bruschează, mai degrabă, printr-o dramatică, dureroasă neputință de asumare a oricărui protocol, a oricărei convenții, a oricărui cod.” ( Mircea Iorgulescu)
“Nu stă nimeni la umbra stejarului iarna,/ orb fiind nu-ți mai ștergi oglinda/ Știi să strigi: Am să mor, am să râd, nu cer nimănui să mă crează/ Urâți-mă. Slăbite-s împletiturile cărnii,/ Inima slabă ca un cal cu piedică la picioare/ Să nu mai zic odată că/ toți vorbim omenește și fiecare-și vorbește omenasca sa? Să zic de prapurii imediatului în/ tot ce-i culminant?/ și, mereu mai sprintenă ca niciodată?/ Moartea-evantai” (Cântecul III)

Pe blogul sau, Horia Garbea, presedintele Asociatiei Scriitorilor Bucuresti, s-a grabit sa il felicite, deja, pe Ion Mircea pentru obtinerea acestui premiu, considerand ca “după toate probabilitățile, va primi tot pe 15 ianuarie, la Botoșani, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”. Ramane sa vedem daca probabilitatile dambovitene se vor potrivi cu premiul de la Botosani.

Inca mai este asteptata anuntarea nominalizarilor pentru sectiunea de debut (Opera Prima) a Premiului Eminescu pentru anul 2011.

(Later edit- vezi primul comentariu de mai jos)

ZILELE EMINESCU

– programul manifestărilor –

Botoşani-Bălţi-Soroca

Continuare