Arhive etichete: literatura

Acum ca ne-am revenit, ce poet ziceti ca o sa ia azi Nobel?

stiu, nu s-a mai intamplat de la inceputul secolului XX sa ia Nobel doi poeti la rand si tocmai a fost anul trecut unul.
Mie mi-ar placea Ko Un

Vechiul Buddha

Hei, vorbeai de vechiul Buddha?
De ce? vechiul Buddha nu e Buddha.
Adevăratul Buddha-i un pește abia prins
Sare și saltă
(din 108 poeme Zen Koreene)
dar probabil ca daca se face de mult nemaivazuta chestie sa ia din nou poezia o sa fie Adonis.
Sirian, tocmai amenintat cu moartea pt ca s-a indepartat de familia musulmana>

Marginea lumii [fragment]

Dau drumul pământului și iau cerurile prizoniere. Cad ca să rămân credincios
luminii, ca să fac lumea neclară, fascinantă, schimbătoare, periculoasă, ca
să anunț pașii dincolo.
Sângele zeilor îl am încă proaspăt pe haine. Țipătul unui pescăruș răsună
printre paginile mele. Lasă-mă doar să-mi strâng cuvintele și pleacă.

Sau poate se vor bucura in sfarsit pentru prima data poetii chinezi din exil. Bei Dao e plecat din China din 1989, dupa Tienanmen.

Ramallah

în Ramallah
bătrânii joacă șah pe cerul înstelat
ultima mutare licărește
o pasăre închisă-ntr-un ceas
sare-afară să spună ora

în Ramallah
soarele se cațără pe zid ca un bătrân
și trece prin piață
aruncă lumina oglindită într-o
farfurie de aramă pătată

în Ramallah
zeii beau apă din borcane pământii
un arcuș întreabă coarda încotro
un băiat pornește să moștenească oceanul
de la marginea cerului

în Ramallah
semințele se răspândesc peste amiază
moarte înmugurește la fereastra mea
copacul rezistă, ia în piept furtuna
forma brutală inițială

Despre idoli, poezie si alte rataciri la Radio Romania Cultural cu Georgeta Draghici

Polemici elementare la Radio România Cultural (mai 2012) cu Georgeta Drăghici

Bun găsit la „polemici elementare” vă spune Georgeta Drăghici. Între critici şi autorii de literatură propriu-zisă, relaţia a fost dintotdeauna tensionată… cu excepţiile de rigoare. Scriitorul are impresia (de multe ori e şi adevărat) că e neînţeles de critica literară. Criticii cred şi ei că autorii se auto-iluzionează în privinţa valorii proprii şi asta e, adesea, adevărat. Realitatea e mai complicată, fiincă, uneori, rigiditatea, obtuzitatea şi lipsa unei sensibilităţi autentice faţă de literatură şi de mişcările ei permanente îi fac pe unii critici să nu înţeleagă ce se petrece în literatură, iar confuzia lor se răsfrânge asupra receptorilor. Iar scriitorii resping vehement orice manifestare critică, preferând, evident, cine nu îşi doreşte, numai elogiile. O privire echilibrată e greu de găsit.

Literatură şi polemici

G.D. Îi spun bun găsit astăzi la „polemici elementare” lui Răzvan Ţupa.

Bine v-am găsit.

G.D. Vorbeam, când ne-am întâlnit la „Scriitori la Microfon” împreună cu Monica Pillat şi discutam despre un volum al tău de poezie, despre viziunea pe care tu o ai asupra poeziei, care ar putea să stârnească polemici. Una ar putea să fie cu critica literară, cu Daniel Cristea-Enache, care are despre poeticitate o viziune opusă viziunii tale.

Pentru mine nu este o problemă să aibă cineva o poziţie opusă mie, mai ales că vorbim despre un critic literar, iar poziţia mea este una a unui om care scrie poezie. Aproape că este un clişeu să fie nemulţumiţi poeţii de criticii literari, dar, în cazul meu nu este vorba despre asta. Pe mine mă interesează mai puţin cine vorbeşte despre un volum şi mai mult ce spune. Ce vom discuta nu are nicio legătură cu ceva scris despre volumul meu „poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti”. Mă gândesc numai la nişte perspective asupra poeziei care, din punctul meu de vedere, sunt cât se poate de opuse. Pe de o parte, vorbesc despre poezie ca artă a creativităţii şi, pe de altă parte, de perspectiva necesară (dar care, din punctul meu de vedere, s-a îndepărtat de ce era nevoie să facă), construirea unor idoli literari (să spunem), fie că ei fac parte din generaţia ‘80,’70 sau ’60, rămâne impresia că, de multe ori, expediem poezia şi, chiar, literatura. Putem să vorbim mai târziu despre diferenţele pe care le văd între poezie şi literatură.

G.D. Da, să reţinem ideea.

Vorbem despre felul în care se creează idoli în domeniile astea, un lucru care, poate, este necesar, pentru că oamenii au nevoie de modele şi este bine să le avem. Dar, atunci când uităm că modelul nu este omul respectiv, ci ceea ce el a scris, riscăm să trecem foarte uşor în poziţia opusă: distrugerea modelului. Şi acesta este felul în care în ultimii 20-30 de ani s-au tot construit generaţii exemplare de poeţi, ’60, ’80, ’90, numai pentru ca, pe urmă, să fie contestate vehement de următoarea generaţie.

Continuă lectura Despre idoli, poezie si alte rataciri la Radio Romania Cultural cu Georgeta Draghici

Ecranizari si mitologii literare la Cannes 2012

De la scrieri romantice la romane contemporane, trecand prin epoca de aur a mitologiilor literare, multe dintre filmele care vor fi lansate in acest an la festivalul de la Cannes se invart in jurul cartii. Fie ca sunt ecranizari ori teme literare prelucrate, multe dintre aceste pelicule ofera surprize. Vi l-ati inchipuit pe Clive Owen ca Ernest Hemingway? Dar pe vampire wanabe Kristen Stewart drept variantă a unui personaj din “On The Road”? Am pus mai jos cele mai noi ecranizari si cele mai multe dintre ele sunt de urmarit.
“Cosmopolis” al lui Cronenberg, cu replica antologica “Moartea e un scandal, dar toti o facem”, pornneste de la romanul lui Don DeLillo.

„Dupa dealuri” al lui Mungiu porneste de la cartea Tatianei Niculescu Bran, “Spovedanie la Tanacu”. Continuă lectura Ecranizari si mitologii literare la Cannes 2012

Nobel Literatura 2011 – Tomas Transtromer

Câştigătorul premiului Nobel pentru Literatură pentru anul 2011 este poetul suedez Tomas Transtromer.“Prin imaginile sale condensate şi transparente ne deschide un drum nou spre realitate.” A spus reprezentantul Academiei Suedeze care a anunţat distincţia.

Premiul Nobel pentru literatură este acordat anual, din 1901. Potrivit testamentului lăsat de Alfred Nobel această distincţie este acordată „persoanei care realizează o operă remarcabilă din punct de vedere ideal în domeniul literaturii”. De-a lungul timpului, premiul a fost acordat deopotrivă unor autori de primă mărime din literatura universală dar şi unor autori care au fost uitaţi, regula fiind ca scriitorul premiat să fie în viaţă. Jean-Paul Sartre a fost singurul premiant care a refuzat distincţia (1964).

Tomas Transtromer este unul dintre cei mai respectaţi poeţi contemporani. Născut în 1931, a adunat în cariera sa distincţii ca Premiul Literar Aftonbladets, Premiul Bonnier pentru Poezie, Premiul Internaţional pentru Literatură Neustadt, Premiul Overalids, Premiul Pertarca în Germania ca şi Premiul Suedez din partea Forumului Internaţional de Poezie. „Eu sunt locul/ unde creaţia îşi face treaba” scria Transtromer, pentru ca într-un interviu să adauge “Asemenea idei religioase mapar ici colo în poemele mele din ultima vreme, văd un sens în a fi prezent, în folosirea realităţii, în a face ceva din ea”.
Dan Shafran a tradus în limba română o selecţie din poeziile lui Transtromer care au fost publicate în 2003 la editura Polirom.

Pietrele

Pietrele pe care le aruncăm, le aud
cum cad prin ani, limpezi ca lumina zilei.
În vale, faptele clipei, descumpănite,
galopează, strigând din
vârf de copac în vârf de copac, dar amuţesc
în aerul mai rarefiat decât cel al prezentului, şi alunecă,
precum rândunicile, din vârf de munte
în vârf de munte, până ce
dau de platourile cele mai depărtate,
de la hotarul fiinţei. Acolo
toate acţiunile noastre,
limpezi ca lumina zilei,
se prăbuşesc nu în abis,
ci în noi înşine.

www.ziarulring.ro