6,5 – autor 1 – Decupează, enumeră şi montează văzându-şi demersul poetic sabotat de un oarecare dezechilibru între segmentele concise şi dezvoltările de imagini:”fiecare va zice cuvinte grele despre dezmierdări despre săruturi/
explozive şi că-ţi număr genele că-ţi sfâşii buzele/ cu colţi de lupoaică jună că mp3-ul e luat cu japca şi/ chitara e împrumutată şi vocea are vocalele şi consoanele/ lui billy the kid//”. Alteori stilul îi încurcă instrumentele expresive: „după pauza asta aproape eternă/ te întreb de unde vii”.
7 – autor 2 – Scrie o poezie a notaţiei delicate. Alternând senzaţii şi elemente concrete (de obicei luate din zona minoră) îşi calibrează discursul spre o relatare lirică a propriei existenţe. Lucrurile se blochează atunci când uşurinţa cu care formulează (alţii i-ar spune talent) îl fac pe autor să uite că epitetele nu ţin loc de expresivitate: „Abia m-am trezit şi am o dispoziţie extraordinară/ Dispoziţia e un lucru atât de fragil/ Iar atingerea gândacului plin de săpun/ E mult mai catifelată decât crezi/ Când încă nu te-ai spălat”.
8 – autor 4 – Ştie cum să nu alunece înspre poetizările facile şi are o privire foarte atentă pentru gesturi şi detalii cotidiene: „O oră întreagă de repetiţii./ Fără pauză./ În jur de 1000 de piruete./ Plus un băţ primit pe cocoaşă./ A da!/ Şi ţipetele gen:/ “Genunchii mai sus.”/ “Zâmbeşte la partener.”//.
6 – autor 5- are o uşurinţă deosebită atunci când este vorba să treacă de la obiecte la acţiuni, de la static la mişcare şi acest lucru slăbeşte unele versuri. Poezia aceasta pierde forţa din cauza sintagmelor cu caracter general care îşi dublează sensul: „în mine mă culc mereu când sunt singură/ de obicei în weekend-oamenii pleacă/ alunec uşor pe pat ca să-mi ţin echilibrul”. Îi reuşesc, însă, foarte bine constatările cu caracter general pentru care caută epitete inedite:”vara face oamenii vulnerabili”.
6 autor 6- O poezie care mizează pe atmosferă, scrâşnită de multe ori de mărci ale patetismului:”tapet de catifea mov ai buze reci de marmură” sau „n-au niciodată happy-end finiş deprimant coadă de peşte”. Alăturările fără cuvinte de legătură sunt metoda preferată de dinamizare, uneori versurile capătă energie, alteori, însă, efectul este contrar:”mă întrebi de personaj în film fericirea e palpabilă/ e închiriată pentru 2 ore/ filmul rulează/ ca un vis haotic”.
6,5 autor 7 – Are o foarte bună frazare, versurile se succed logic şi clar. Nu alunecă pe lângă ceea ce are de spus decât arareori. I se întâmplă chiar să aibă poeme în care fiecare vers începe cu acelaşi număr de silabe: „fiecare loc pe unde ai trecut”, „te-aş fi aşteptat în fiecare zi” şi „fiecare dimineaţă e un chin.” (primele două au cezura după 5 silabe) dar nu sunt alte elemente care să sugereze că ar folosi conştient acest instrument.
7,6 autor 8 – Este un exemplu paradoxal de text poetic. Pe de o parte reuşeşte să abordeze teme şi motive proaspete „lumea îţi spune/ eşti o stranieră eşti făcută în spania”, pe de alta îşi lasă versurile să eşueze în jocuri de sunet neduse până la capăt:”te dădeai pe gheaţă aveai buze negre prin faţa ochilor/ treceau ca turbaţii bărbaţii cu numele maya”.
9,6 – autor 9 – Primul lucru care te izbeşte aici este felul în care joacă forţa de la un capăt la celălalt în sintagmele folosite:”stă carnea amestecată cu ploaia. un balet”, „pata oarbă”. Un punct forte al poemelor din această serie este concepţia bine conturată cu privire la construcţia textului.
9,5 – autor 10 – Este concentrat asupra dezvoltarilor tactile, trecând lent de la elemente diafane la contururi brutale: „ceva ca un lift de carne acoperit cu fier forjat” sau „în timpul acesta copiii/ îsi împachetau inimile lor micute în celofan galben/ ca înainte de craciun/”. Speciala este si capacitatea de a doza efectele de la un capat la celalalt al poemului.
7,5 – autor 12 – Ceea ce individualizeaza aceasta poezie este o predilectie pentru elemente banale, pe care vocea poetica încearca sa le dinamizeze. Uneori, aceasta încercare nu reuseste, depasind posibilitatile de expresie folosite: „Sclipirea din ochii ei safirii te hipnotizează”. Alteori poemul se încheaga:”tavanul stă să cadă/ în duşumea vizuină de serpi”. Probabil ca poemele acestea ar fi câstigate dupa o delimitare mai clara a elementelor din care li se constituie fluxul poetic.
8 – autor 13 – Îşi subminează desfăşurarea imaginilor prin ironie, fără să renunţe la forţa poetică a unor formulări grele: „dulapurile se desfaceau toate în acelasi timp/ ca niste paturi instant” sau, mai clar, „trebuie sa existe o fericire mica pentru barmani/ pentru femeia de serviciu/ si vamesii din port” . Când frazele sunt lasate în legea lor, poemul se înneacă într-un fel de patetism soft:”am putea trece soarele dintr-un cerc în altul/ cum trece muzica prin boxe si intra în noi/ cum intra/ trenurile de noapte în elvetia”.
6 autor 14- imprumuta versuri si chiar fragmente intregi din NIORD ( Iisus Vine) si înca si mai mult din Kazi Ploae (Manual de Aquabonita, Din adancuri) să spunem că le remixează dar cam atât pentru că rezultatul final lasă impresia de texte neduse până la capăt. Este un risc pe care şi-l ia poezia vorbită atunci când e trecuta pe hârtie şi pierde din energia iniţială. Dar e de lucrat în direcţia asta:”Sunt pierdut de baby-sitter în raionul cu percepţii. Copil sărac încălzit de lipsuri, dereglat” (unde rescrie ceva luat cu copy-paste din kazi ploae) http://www.lyrics85.com/KAZI-PLOAE-KAZI-PLOAE–BONUS-TRACK-GORGONE-(PROD-PHOSSILAH)-2007-LYRICS/460646/
9 – autor 15 – Jonglează foarte atent cu fragmente de imagine şi text reuşind să transforme elemente „reci” în versuri expresive:”un district plin de dubstep-ul/ care ne curge din gură./ o plajă pe care viaţa eşuează/ sub formă de balene.//”
Adaug aici şi notele pe marginea jurizării la secţiunea liceu din secţiunea finală a Festivalului „Gellu Naum” 2012. M-am bucurat să pot să citesc poeme atât de bine conturate, dar ştiu că deja, ei au trecut prin etapele anterioare ale concursului. Ordinea autorilor este cea pe care am primit-o neavând nicio legătură cu punctajele sau clasamentul final. Mi-a displăcut profund faptul că a trebuit să aleg între textele lor şi să punctez reuşite ca şi depunctarea stângăciilor.
În realitate, este foarte posibil ca unii dintre cei care reuşesc să controleze cel mai bine instrumentele din poemele lor să şi renunţe la un moment dat la poezie. Şi asta pentru că distanţa dintre realitate şi poemele pe care le scriu este din ce în ce mai mică şi ei chiar pot să exprime acest lucru. În acelaşi timp, sunt conştient că o parte dintre cei cărora le mai scapă din mână versurile pe care le trimit la concurs ar putea să îşi concentreze energia şi să fie autorii care ne vor ului imediat ce vor publica volumele personale sau vor debuta în reviste.
Ca de obicei, oricine nu este de acord sau consideră că mi-au scăpat lucruri importante din poetica sa este rugat să scuze spaţiul atât de mic pe care îl acord prezentărilor. Dar, oricine este binevenit să mă corecteze comentând mai jos.
autor 1 – Decupează, enumeră şi montează văzându-şi demersul poetic sabotat de un oarecare dezechilibru între segmentele concise şi dezvoltările de imagini:”fiecare va zice cuvinte grele despre dezmierdări despre săruturi/ explozive şi că-ţi număr genele că-ţi sfâşii buzele/ cu colţi de lupoaică jună că mp3-ul e luat cu japca şi/ chitara e împrumutată şi vocea are vocalele şi consoanele/ lui billy the kid//”. Alteori stilul îi încurcă instrumentele expresive: „după pauza asta aproape eternă/ te întreb de unde vii”.
autor 2 – Scrie o poezie a notaţiei delicate. Alternând senzaţii şi elemente concrete (de obicei luate din zona minoră) îşi calibrează discursul spre o relatare lirică a propriei existenţe. Lucrurile se blochează atunci când uşurinţa cu care formulează (alţii i-ar spune talent) îl fac pe autor să uite că epitetele nu ţin loc de expresivitate: „Abia m-am trezit şi am o dispoziţie extraordinară/ Dispoziţia e un lucru atât de fragil/ Iar atingerea gândacului plin de săpun/ E mult mai catifelată decât crezi/ Când încă nu te-ai spălat”.
autor 4 – Ştie cum să nu alunece înspre poetizările facile şi are o privire foarte atentă pentru gesturi şi detalii cotidiene: „O oră întreagă de repetiţii./ Fără pauză./ În jur de 1000 de piruete./ Plus un băţ primit pe cocoaşă./ A da!/ Şi ţipetele gen:/ “Genunchii mai sus.”/ “Zâmbeşte la partener.”//. Continuă lectura Din fişa de punctare pentru Finala Festivalului “Gellu Naum” 2012 (secţiunea liceu) →
