Tag: Dominic Stănescu

http://www.poetic.ro/narrative-essay-about/

Evenimentul organizat de poetul Gellu Dorian la Botosani este cea mai coerentă manifestare dedicată premierii poeziei româneşti. Ajuns la a 23-a ediţie, Premiul Mihai Eminescu Opera Omnia este unul dintre puţinele evenimente al căror juriu nu prea are cum să se înşele. Până acum, premianţi au fost în 1991 – Mihai Ursachi, 1992 – Gellu Naum, 1993 – Cezar Baltag, 1993 – Petre Stoica, 1995 – Ileana Mălăncioiu, 1996 – Ana Blandiana, 1997 – Ştefan Augustin Doinaş, 1998 – Mircea Ivănescu, 1999 – Cezar Ivănescu, 2000 – Constanţa Buzea, 2001 – Emil Brumaru, 2002 – Ilie Constantin, 2003 – Angela Marinescu, 2004 – Şerban Foarţă, 2005 – Gabriela Melinescu, 2006 – Adrian Popescu, 2007 – Mircea Dinescu, 2008 – Cristian Simionescu, 2009 – Dorin Tudoran, 2010 – Dinu Flămând, 2011 – Ion Mircea şi în 2012 – Nicolae Prelipceanu.
Şi acum, pe oricine ar alege dintre nominalizaţi, juriul, din care anul acesta fac parte Nicolae Manolescu, preşedinte, Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Alexandru Cistelecan, Mircea A. Diaconu şi Ion Holban, va şti că atrage atenţia asupra unui poet român relevant pentru ultimele decenii. Continuare

Ancheta Poetic azi – Ioana Dunea: “O minimă igienizare a spaţiului poetic e necesară”

Foarte puţini dintre criticii literari din România reuşesc să reţină lucruri relevante atunci când scriu despre poezie. Poetic.ro iniţiază o anchetă propunând o serie de întrebări la care sunt invitaţi să răspundă critici de astăzi interesaţi de poezia contemporană.
Prima serie de răspunsuri îi aparţine Ioanei Dunea. La ceva mai mult de un an de la debutul său cu „Literatura reideologizării 1957-1964” (editura Tracus Arte), Ioana Dunea se numără printre cititorii profesionişti ce pot fi citiţi pe internet sau (mai rar) în reviste literare.

1. Ce tendinţe aţi identificat în poezia publicată în ultimii trei ani (vorbim, deopotrivă, despre debuturi, dar şi despre autorii care sunt la a doua, a treia carte sau consacraţi)?
Poezia a luat faţa în ultimii 3 ani celorlalte genuri. Să facem un exerciţiu: numiţi 3 debutanţi în proză (unul pentru fiecare an dacă vreţi să duceţi la limită, nu contează) care v-au impresionat şi despre care puteţi spune cu mâna pe inimă că au modificat discursul celor impuşi în urmă cu 10 ani în colecţia „Ego. Proză”. Greu. Acum acelaşi lucru pentru poeţi. Dificil să rămâneţi doar la 3.
Pentru orice cititor cât de cât atent la ce mai apare e un fapt cert că în ultimii 3 ani a fost o explozie a poeziei. Şi, ca în orice explozie necontrolată, mulţi au venit, puţini vor rămâne. Printre victimele colaterale poeziei numesc din 2013 doar două: debutul tardiv, dar inegal al lui Dominic Stănescu („zeii platanelor mixează pentru tine”) şi debutul pripit şi inconsistent al Kristei Szöcs („cu genunchii la gură”). Că a fost un fel de Eldorado o dovedeşte şi „poezia criticilor” car,e după o îndelungată uceinicie în cronică, s-au întors la iubirea dintâi, la un discurs pe care îl abandonaseră cu zece sau mai mulţi ani în urmă: „Vântureasa de plastic” – Mariu Chivu şi „Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul” – Bogdan-Alexandru Stănescu. În pofida receptării entuziaste, nu dinspre ei au venit modificările în discursul liric recent, nu dinspre volumele noi ale celor experimentaţi a bătut vântul înnoitor, nu lor le datorăm o primenire a ceea ce numim poezie şi nu aceste volume vor fi nucleele iradiante. Spun că surprizele au venit din altă zonă: a) a debutanţilor curajoşi: Andrei Dósa, care (în ciuda denivelărilor discursive din volumul de debut) a reuşit să sintetizeze câteva direcţii douămiiste şi să-şi articuleze un discurs perfect recognoscibil azi, ce merge pe coagulare imagistică şi pe explozie expresivă, şi Alex Văsieş, copilul teribil al noii generaţii, care pare în „Lovitura de cap” să exerseze tehnici pentru o poezie a viitorului, doar aparent ruptă de ceea ce am citit până la el, debusolantă pentru critici, o poezie care, deşi a scurtcircuitării de suprafaţă, creează reţele de semnificaţie de adâncime stabile şi coerente. b) a poeţilor din Basarbia şi aici voi numi 3 volume total diferite: „google translate: ştefan-vodă” – Hose Pablo care revine cu un mod nou de asamblare a poeziei numită chiar de autor drept „incoerenţa poetică”; „3ml de Konfidor” – Ion Buzu un volum în care am văzut, în pofida amprentelor stilistice ale altor poeţi, o energie care irumpe controlat şi care face din Ion Buzu cel mai bun debutant al anului 2013, şi „Un spaţiu blând, care mă primeşte cum m-ar îmbrăţişa” – Alex Cosmescu, cu un ritm de articulare textual particular, discret, fără a fi timid, care cere poetului multă supleţe şi subtilitate, adică multă invenţie; c) cei aflaţi la al doilea volum: în primul caz, al lui Ionuţ Chiva, vorbesc de „Instituţia moartă a poştei” ca despre cea mai bună carte apărută în ultimii 3 ani şi mai mult (asta am crezut şi atunci, cred şi azi şi e bine) care confirmă ceea ce Novalis scria: „Der junge Dichter kann nicht kühl, nicht besonnen genung sein”, iar din această lipsă de răceală combinată cu lipsa de chibzuinţă, din amestecul de nostalgie, supravieţuieşte poezia lui, care nu e la adăpostul prefăcătoriei şi al uşurinţei poetice ca a altora pe care nu îi voi numi acum; Florin Partene – „liber de causis” la care mă opresc pentru curajul de a avansa în cel de-al doilea volum de la formula din „Reverenţa” către o poezie aparent disconfortantă datorită loopingurilor sintactice şi asocierilor neprevăzute/scandaloase, o poezie care, în ciuda dimensiunilor reduse, nu e saracă şi ternă; Vlad Moldovan cu „Dispars”, cel mai muzical poet al momentului, în sensul de intensitate a câmpului magnetic al cuvintelor, de tensiune a „energiilor lor sonore şi de sens, care se întâlnesc şi se schimbă între ele”.

2. În ce fel credeţi că mai funcţionează astăzi împărţirea domeniului poetic pe generaţii?
Eu nu cred în generaţii. Adică sunt de partea celor care cred că literatura e doar de două feluri: bună sau proastă, indiferent de mode şi timp, şi cred că în fiecare moment istoric vor fi autori dominanţi şi autori dominaţi. În pofida unui Zeitgeist specific şi faptului că „felul de a înţelege şi de a practica literatura a trecut mereu printr-un şoc cultural, printr-o nouă întemeiere, printr-un Zeitpunkt”. Cu siguranţă că, nu doar din motive funcţionale (instrument de lucru pentru istoricii literari) şi din necesitatea de a evita „suava orbecăială” în timp, ideea de generaţie este utilă. Îl pot înţelege şi pe Thibaudet, iar la noi pe Al. Piru şi Laurenţiu Ulici în demersul lor de a împărţi şi clasifica. Însă ader la teoria lui Eliot din „Tradition and the Individual Talent” conform căruia o operă literară este validată de Tradiţie pe care o reevaluează prin noua sa apariţie. Prin urmare, nu-i pot include pe Andrei Doboş şi Teodora Coman în aceeaşi generaţie poetică oricât mi-aş dori şi oricât de permisiv ar fi acest concept. L-aş plasa, însă, fără probleme în vecinătatea lui Bacovia, care atât de mult îi place şi care, conform lui Eliot, ca operă a trecutului îl ajută să-şi creeze propria poezie. Şi acest algoritm (al ocheadelor în interiorul unui mediu) poate fi extins la nivelul întregului peisaj poetic contemporan.

3. Cum alegeţi poezia contemporană pe care o citiţi?
Citesc ce-mi place pentru că îmi cumpăr singură cărţile, deci sunt atentă la ce iau. Nu o să spun că acopăr tot „câmpul literar”, pentru că nu am nici timp, nici bani, nici energie. La noi se publică foarte multă poezie (foarte multă poezie proastă). E suficient să citesc pe net câteva versuri care-mi plac pentru a-mi comanda cartea. E cazul volumului lui Alex Cosmescu. Sau, când ajung în librărie, să iau la mână raftul cu poezie şi să-mi selectez câteva care mi se par interesante. Sunt atentă la ce se publică în revistele care au numere online, la cei care n-au debutat (sunt unii care îmi par interesanţi deja). Pentru lectura de plăcere mă orientez după nume (aş lua mereu volumele lui Gherguţ, Dan Coman sau Leac), îi evit pe cei care tind să devină lizibili şi acceptabili, prin urmare se banalizează prin reluarea aceloraşi formule poetice care i-au consacrat; pentru cartea la care lucrez acum mă interesează însă mult mai multe tipuri de discurs, care nu toate îmi plac, dar pe care caut să le înţeleg. Şi ajungem la întrebarea 4

4. Care sunt dificultăţile cu care vă confruntaţi atunci când scrieţi despre poezie contemporană?
Adecvarea e pentru mine esenţială. Nu scriu decât despre poezia pe care o înţeleg/ care îmi spune ceva pentru că nu mi-ar plăcea să deformez prin propria mea neputinţă un text. Încerc să mă ţin la distanţă de lectura la discreţie, arbitrară pe care am întâlnit-o în unele cazuri în cronici. Asta înseamnă o performare parţială, pe sărite, incompletă, fără o actualizare onestă a semnificaţiilor. Cred că în critică, la fel ca în poezie, e nevoie de sinceritate. Şi de luciditate. Fără asta nu se poate. Sau se poate pe termen scurt. Ceea ce spunea Eugen Ionescu în 1934 e perfect valabil şi azi: „Criticul care iubeşte poezia, criticul entuziast este un domn care acceptă să doarmă. Criticul sever este un domn care nu vrea, nu vrea şi nu vrea sa doarmă, şi nici nu se lasă păcalit de vocea solemnă, care spune lucruri mărunte, a poetului”. Un critic nu trebuie să intimideze prin verdictele pe care le dă alandala, cu nonşalanţă (cred că avem acum în literatura română mai multi poeţi „excepţionali” ca tot Sud Estul Europei la un loc) sau să înşire encomioane prietenilor, ci să creeze o oglindă în care se verifică intuiţiile de lectură ale celor mai puţin rodaţi. Pe de altă parte, nu mă simt confortabil în momentul în care am în faţă un text care vrea să mă înduioşeze cu orice chip, abuzând de buna mea credinţă. Poeţii care îşi arată „operaţia”/ „membrul amputat”, care mă şantajează emoţional nu mă conving, ci mă îndepărtează pentru că „all bad poetry springs from genuine feeling”.

Cu ce probleme se confruntă poezia de azi în perspectiva dumneavoastră?
Problemele cu care se confruntă poezia de azi nu sunt mai mari decât ale criticii de azi şi cumva se întrepătrund. Prin false valorizări, ierarhizări, premieri. Nu vorbesc de poezia amatoare care circulă online şi chiar în revistele literare fiindcă aşa cum spune John Dufresne „there is no poem bad enough that it can’t be publishd somwhere”, ci de poezia tipărită şi încurajată prin cuvinte de întâmpinare elogioase, girată de poeţii/ criticii exersaţi care se aruncă în a scrie 5 rânduri pe coperta a 4-a oricui, oricând, şi, în cele din urmă, cu bunăvoinţă, chiar premiată. O minimă igienizare a spaţiului poetic e necesară. Pentru că e un deserviciu adus atât tinerilor scriitori, cât şi o derutare a publicului. Iar voci lucide cum e aceea a Denisei Duhamel ar trebui să se facă auzite şi la noi mai mult şi mai des: „ It is not that bad poetry hurts anyone, but it does fool a writer into thinking she is better then she really is and, more important, makes it more difficult for the serious reader to find quality”.

Războiul plăcut al evenimentelor de poezie

În acest weekend, evenimentele de poezie îşi declară război deschis în Bucureşti. Pe de o parte avem lansările şi dezbaterile de la târgul de carte Bookfest, din care am reuşit să adun câteva legate de poezie sau de poeţi (orice evenimente de poezie din târg mi-au scăpat, vă rog să îmi atrageţi atenţia pentru a le adăuga la lista de mai jos). Pe de altă parte, trei evenimente ies în oraş sigure că publicul vrea să mai şi părăsească târgul de la Piaţa Presei.

VINERI, 31 MAI

11.00-12.00 EDITURA PARALELA 45

(STAND PROPRIU)

Bariera de dincolo de zid” de Daniela Crăsnaru, colecţia „Biblioteca românească”

Invitaţi: Corina Drăgotescu, Florin Iaru, Daniela Crăsnaru

Moderator: Tiberiu Stamate

13.30-14.00 EDITURA POLIROM

(STAND PROPRIU)

Lansare de carte (Premiile de Debut ale Editurii Cartea Românească, ediţia 2013): Poezie – Zeii platanelor mixează pentru tine, de Dominic Stănescu; Proză – Agenţia, de Cristian Ardelean

Invitaţi: Cristian Teodorescu, Bogdan Alexandru-Stănescu

Moderator: Ana-Maria Tăbârcă

14.30-15.00 EDITURA POLIROM

(STAND PROPRIU)

Lansarea volumului de poezie Partea din toate (Carte singură, VI)

Invitaţi: Paul Cernat, Liviu Ioan Stoiciu

Moderator: Daniel Cristea-Enache

15.30-16.00 EDITURA POLIROM

(STAND PROPRIU)

Lansarea volumului de poezie Costumul negru, de Adrian Popescu

Invitaţi: Dan Cristea de Cosmin Ciotloş

Moderator: Ana-Maria Tăbârcă

16.00-17.00 EDITURA POLIROM

(STAND PROPRIU)

Lansarea antologiei de poezie Născuţi în ‘58, coordonată de Adrian Alui Gheorghe

Invitaţi: Bogdan Ghiu, Ioan Es. Pop, Nicolae Tzone, Lucian Vasilescu, Radu Voinescu, Varujan Vosganian

Moderator: Ana-Maria Tăbârcă

17.00-17.30 EDITURA PARALELA 45

(STAND PROPRIU)

Lansare de carte: Mesagerul, de Liviu Georgescu, colecţia Biblioteca Românească

Invitat: Horia Gârbea

Moderator: Tiberiu Stamate

17.00-18.00 EDITURA VINEA

(SPAŢIUL DE EVENIMENTE GHERASIM LUCA, PAV. C4)

Elegiile Casei Scriitorilor, de Nicolae Popa

Participă: Nicolae Popa, Nichita Danilov, George Vulturescu, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae Tzone

17.30-18.30 EDITURA CASA RADIO

(SCENA AGORA, PAV. C4)

Prezentarea cărţii audio Mircea Ivănescu – Biografii imaginare, 11 poeme rostite la Radio, 1969-1974, 1988; 2001; colecţia  Biblioteca de poezie românească, seria Colecţionarul de voci

Invitaţi: Simona Popescu, Mircea Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter, Florin Iaru

Moderator: Daria Ghiu

EVENIMENTE ALTERNATIVE

cdpl XIVineri, 31 mai, şi sâmbătă, 1 iunie, în Club A, două FEST-uri vor aduce cărţi noi, autori din toate generaţiile şi experimente reale pentru industria de carte din România. CDPL FEST 11 reuneşte trei lansări, cu cele mai recente titluri CDPL. Volume de Călin Torsan, George Geacăr şi Mihai Bădică vor fi în atenţia dumneavoastră, într-un program ce include şi un eveniment de lansare al site-ului societatesicultura.ro.

Ora 18.11 Cristina Ştefan va prezenta, alături de autor, Plasterca de Călin Torsan. Un experiment editorial prin care unui masterand la litere i se permite să devină editor cu acte în regulă.

Ora 19.11 Direct din tipografie: zoom. gaura de vierme (George Geacăr). Participă: Diana Geacăr, Cristina Ispas, Adina Diniţoiu, Răzvan Ţupa.

Vineri seara, la Tramvaiul 26, Jerome Rothenberg şi antologia sa românească, Mistici, hoţi şi nebuni (Casa de Editură Max Blecher, 2013)

rothenberg

SÂMBĂTĂ, 1 IUNIE

11.00 Program pentru copii: poezii de şi cu Jan Koneffke pentru copii peste 6 ani

(STANDUL INVITATULUI DE ONOARE, PAV. C4)

13.00-13.30 EDITURA POLIROM

(STAND PROPRIU)

Curs de geometrie şi poezie: lansarea volumului Memorii din biblioteca ideală

Invitaţi: Adina Diniţoiu, Florina Pîrjol şi Radu Gologan

Moderator: Claudia Fitcoschi

13.00-14.00 EDITURA VINEA

(SPAŢIUL DE EVENIMENTE GHERASIM LUCA, PAV. C4)

Lansare de carte: Monica Lovinescu. Est-etica. Vol. 1: Geneze, de Angela Furtună; PER LA SELVA OSCURA / Date parlato, de Laszlo Alexandru, Ovidiu Pecican

Participă: Angela Furtună, Laszlo Alexandru, Ovidiu Pecican, Gabriel Cărăbuş, Simona Grazia-Dima, Nicolae Tzone

14.00-15.00 EDITURA VINEA

(SPAŢIUL DE EVENIMENTE GHERASIM LUCA, PAV. C4)

Lansare de carte: Imortele (versuri), de Ana Trestieni; Desene de cretă (versuri), de Marius Gârniţă

Participă: Ana Trestieni, Marius Gârniţă, Gelu Vlaşin, Nicolae Tzone

14.30-15.00 EDITURA POLIROM

(STAND PROPRIU)

Lansarea volumului de poezie Cîinele ud e o salcie, de Nora Iuga

Invitaţi: Octavian Soviany, Radu Vancu

Moderator: Ana-Maria Tăbârcă

15.00-16.00 EDITURA VINEA

(SPAŢIUL DE EVENIMENTE GHERASIM LUCA, PAV. C4)

Lansare de carte: Confesive (poeme), de Dumitru Bădiţa; Îmnul CioZvârtei (poeme), de Raluca Bleznic (Marele Premiu Vinea, secţiunea debut, Ediţia a 22-a); Sonată pentru cornet de hârtie (versuri), de V. Leac

Participă: Dumitru Bădiţă, Raluca Blezniuc, Răzvan Ţupa, Mihail Gălăţanu, Nicolae Tzone

16.00-17.00 EDITURA VINEA

(SPAŢIUL DE EVENIMENTE GHERASIM LUCA, PAV. C4)

Lansare de carte: Maladivul (versuri), de Paul Daian Said

Participă: Paul Daian Said, Mihail Gălăţanu, Răzvan Ţupa, Nicolae Tzone

17.00 EDITURA LITERA

(STAND PROPRIU)

Lansarea cărţilor declarate câştigătoare în cadrul concursului Debut literar (ediţia 2012): Pe uliţele răvăşiţilor, de Georgiana Teodorescu; Volum de poezie, de Pitorac Andreea

Invitaţi: Alessandra Stoicescu, Bedros Horasangian

17.00-20.00 CENTENARUL GHERASIM LUCA (1913-2013)

(SPAŢIUL DE EVENIMENTE GHERASIM LUCA, PAV. C4)

Deschiderea oficială a simpozionului: Gherasim Luca recitând poemul Passionnément

(proiecţie video, după filmul realizat de Raoul Sangla: Comment s’en sortir sans sortir, de et par Gherasim Luca); Cuvânt de salut: Grigore Arsene, Ion Bogdan Lefter,Nicolae Tzone. Vernisarea expoziţiei Gherasim Luca. Grupul Suprarealist Român

Prezentare comunicări şi dezbateri:

01. Emilian Galaicu-Păun, Chişinău: [Sous le pont Mirabeau… ] Apa. 3 D (poem-fluviu)

02. Petre Răileanu, Paris: Vampirul pasiv, o nouă ordine poetică a lumii

03. Maria Dinu, Craiova: Receptarea lui Gherasim Luca în critica românească

04. Constantin Abăluţă, Bucureşti: Gherasim Luca: insolitarea realului

05. Petrişor Militaru, Craiova: Gherasim Luca şi terţul ascuns

06. Horaţiu Mihaiu, Piatra Neamţ: Amphitrite- scenariu non-oedipian cu mişcări suprataumaturgice, de Gherasim Luca. De la text la spectacol

(expunere urmată de prezentarea video a unui fragment de 10 minute din spectacolul cu acelaşi titlu realizat la Teatul Ariel din Târgu-Mureş)

07. Mircea Ţuglea, Constanţa: Rana la Gherasim Luca

08. Alexandru-Ovidiu Vintilă, Suceava: Gherasim Luca. Dincolo de poezie

09. Chris Tanasescu (MARGENTO), Bucureşti: Locul lui Luca. Ganduritmuri la Ghera(RI)sim

10.Yigru Zeltil, Constanţa: Dimensiunea grafică a Plinului. Colajele lui Gherasim Luca

11. Ion Bogdan Lefter, Bucureşti: Bilingvi, multilingvi: Paul Celan, Gherasim Luca, Oskar Pastior, Şerban Foarţă

EVENIMENTE ALTERNATIVE

Sâmbătă, 1 iunie, orele 19 în grădina TIAB (lângă Cărtureşti Verona, Str. Arthur Verona 17)

ViceVersa România-Germania

atelier de traduceri literare

Lecturi bilingve:

Thomas Lehr (Germania)

Claudiu Komartin (România) şi alţii

şi

Lansarea antologiei „La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat şi prietenii. Poezii, proză, polemici”

Vor vorbi: Corina Bernic, Mircea Dinescu, Andrei Ujică, Ernest Wichner

Este vorba despre două evenimente literare inedite: prima ediţie din România a atelierului de traduceri literare ViceVersa şi lansarea „La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat ş prietenii. Poezii, proză, polemici”, coordonată de Corina Bernic şi Ernest Wichner şi apărută la Editura Polirom.

În cadrul proiectului ViceVersa, zece traducători literari din Germania, Austria şi România s-au întâlnit pentru câteva zile în Portul Cultural Cetate, unde au avut ocazia să discute despre proiectele în lucru, pieţele editoriale de limbă română şi germană, dar să şi lucreze pe texte noi ale unor autori din aceste ţări. Cu această ocazie vor fi prezentate texte inedite în original şi traducere, în lectura autorilor şi traducătorilor – autori: Thomas Lehr (Germania), Claudiu Komartin (România) şi alţii.

Antologia „La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat ş prietenii. Poezii, proză, polemici”, coordonată de Corina Bernic şi Ernest Wichner şi tocmai apărută la Editura Polirom conţine texte inedite ale membrilor grupului Albert Bohn, Rolf Bossert, Werner Kremm, Johann Lippet, Gerhard Ortinau, Anton Sterbling, William Totok, Richard Wagner, Ernest Wichner şi ale prietenilor lor Helmuth Frauendorfer, Klaus Hensel, Roland Kisch, Herta Müller. Volumul conţine texte scrise începând cu anii ’70 până în prezent. Textele selectate şi incluse în antologie au fost traduse de Michael Astner, Corina Bernic, Nora Iuga şi Alex. Al. Şahighian. Despre literatura, viaţa, cenzura acelor ani, solidaritatea de grup şi refuzul compromisurilor vor vorbi Mircea Dinescu, Andrei Ujică şi coordonatorii antologiei.

Thomas Lehr (n. 1957, Speyer, Germania) – a studiat biochimia în Berlinul de Vest şi, înainte de a edevni scriitor, a lucrat ca programator în biblioteca Freie Universität Berlin. A publicat numeroase volume de proză, printre care Nabokovs Katze (Pisica lui Nabokov, editura Aufbau 1999) şi September. Fata Morgana (Septembrie. Fata Morgana, editura Carl Hanser 2010). Pentru scrierile sale a fost distins cu importante premii literare, cum ar fi Premiul Berlinez pentru Literatură (2011), Premiul Marie-Luise-Kaschnitz (2012).

Claudiu Komartin (n. 1983, Bucureşti, România) – poet, traducător şi editor, redactor-şef al revistei Poesis International şi coordonator al cenaclului Institutul Blecher. Printre volumele publicate, amintim: Un anotimp în Berceni (Ed. Cartier 2009) şi Cobalt (CdE. Max Blecher 2013).

DUMINICĂ, 2 IUNIE

11.00-12.00 EDITURA PARALELA 45

(STAND PROPRIU)

Lansare de carte: Antologie George Almosnino, colecţia Biblioteca Românească

Invitaţi: Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Constantin Abăluţă, Octavian Soviany

Moderator: Tiberiu Stamate

13.00-13.30 CENTENARUL GHERASIM LUCA (1913-2013)

(SPAŢIUL DE EVENIMENTE GHERASIM LUCA, PAV. C4)

01. Evocare. Incursiuni critice. Recital (video): Eusebiu Ştefănescu

Geo Bogza – Douăzeci (1993-2013)

O capodoperă: Poemul Invectiva Viaţa imediată: Poezia pe care vrem să o facem

Bogza şi Luca: Despărţirea de avangardă

02. Reper:  Petre Solomon

Încheierea tipăririi sub titlul: Am să povestesc cândva aceste zile…  (vol. III, IV), a celor 4 volume de  jurnal, memorii şi însemnări; ediţie îngrijită de Yvonne Hasan şi coordonată de Nicolae Tzone

16.00-16.30 EDITURA POLIROM

(STAND PROPRIU)

Lansarea volumului de poezie O formă de adăpost primară, de Bogdan Coşa

Invitaţi: Luiza Vasiliu, Marin Mălaicu-Hondrari

Moderator: Claudia Fitcoschi