Tag: Ernest Wichner

Desfăşurătorul serii de poezie românească de la Berlin 2009-2016

ricarda ioana acosmei foto de ana chiriţoiu

Ricarda Ciontos, Ioana Nicolaie şi Constantin Acosmei la prima petrecere de poezie românească în Literaturwerkstatt

 Vineri seară, o nouă petrecere de poezie românească este găzduită de Literaturwerkstatt în Berlin. ICR Berlin a organizat toate cele trei întâlniri cu publicul din Kulturbrauerei, spaţiul în care societatea germană care ne găzduieşte a organizat atât serile de poezie cât şi un eveniment dedicat prozei româneşti din ultimii ani. După coordonarea pe care evenimentul a primit-o din partea Andreei Dincă la ediţiile trecute, Claudiu Florian şi Daniela Duca de la ICR Berlin vor fi nevoiţi să facă faţă pentru întâlnirea din acest an unor aşteptări destul de mari atât din partea publicului cât şi a poeţilor invitaţi. „Publicul poate intra şi ieşi ori de câte ori doreşte, mai ales că în curtea interioară din Kulturbrauerei i s-a mai pregătit o surpriză. Marcând 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876) Modulab va prezenta o hipnotică proiecţie holografică cu mapare, ce are ca focus Coloana Infinitului, precum şi diverse alte motive şi simboluri tradiţionale româneşti” se arată într-un comunicat.

2009 – „Public receptiv faţă de artele poetice” – Lunga noapte a poeziei româneşti Continuare

Prezentul poeziei. Unde „generaţie” e singurul cuvânt ruşinos

Revista Observator cultural a publicat un supliment dedicat ediţiei 2015 a Zilelor de Poezie “Constantin Virgil Bănescu” de la Târgovişte. Textul de mai jos este varianta personală a poveştii. Varianta profesionistă o găsiţi în revistă.

„Nu mă pricep să aleg flori”

Constantin Virgil Bănescu, „Cântece pentru Estera”

Lansare Mihoc Tamas    Este al şaselea an când jumătatea lunii mai prinde la Târgovişte o mână de poeţi care se pregătesc să debuteze. Selectaţi în urma unui concurs pus la cale de familia poetului Constantin Virgil Bănescu (1982-2009), cei mai tineri autori de poezie din România au fost invitaţi pe 16 şi 17 mai în fosta cetate de scaun să îşi citească poezia şi să ia pulsul unui public pe care îl întâlnesc mai rar. Autori şi personalităţi, ale căror drumuri s-au întâlnit cu poezia lui Virgil Bănescu, deschid în fiecare an Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” de la Târgovişte într-un eveniment crescut de la an la an doar prin efortul făcut de o familie de profesori, pentru a găsi sprijin la instituţii şi companii locale dar şi la scriitori şi prieteni ai poetului.

 

În locul unei manifestări locale

„am continuat să vorbesc în timp ce tu erai în cadă

era iarnă şi iarna îţi îngheaţă organele

niciodată nu am înţeles de ce poate trebuia să văd mai mult

fiindcă ceea ce poţi vedea e doar amintirea regretului

şi nici pe aia nu foarte bine

această lumină a soarelui

ne veghează în fiecare zi

tot plânsul ăsta sub pătură

mesajele pe care mi le dai seara deschizi

robinetul uşile avem de scris zece pagini în word

ca să ne liniştim

avem nevoie să rupem pagini din cărţile noastre preferate să

le punem în portofel şi să ne prefacem că sunt poze

cu fostele noastre iubite

avem disperată nevoie de un soundtrack pentru asta şi roţile trenului

se suprapun cu butonul mp3-ului click click asta e pentru zilele

când ţi-ai dat viaţa să simţi ceva

pentru când te-ai trezi cu ochii umflaţi şi bolborosind

două minute înainte de asfinţit”

20150517_115842Aşa arată unul dintre textele scrise de cei care au participat în acest an la atelierul de poezie relaţională de la Târgovişte. Exerciţiul era dintre cele mai banale, dar câteva nuanţe au schimbat accentele scrierii acestui text. Li s-a cerut să pornească un cadavre exquis (poem în care participanţii scriu câte un vers fără să citească ce au scris cei dinaintea lor). De data aceasta, erau ascunse doar versurile ce precedau rândul ultim, astfel că fiecare autor a putut să 20150517_113248citească numai ceea ce a scris cel dinaintea sa, nu şi versurile anterioare. Din vers în vers, fără să se coordoneze, autorii au putut să structureze acest poem între mărcile intimităţii (cada) şi cele ale temporalităţii subiective (mesajele pe care mi le dai seara) şi, în final, obiective (două minute înainte de asfinţit). Alexandra Negru (Suceava), Bianca Gheorghiulescu, Ioana Stanciu, Daniel Andrei (Târgovişte), Costel Onofraş (Sibiu), Mircea Andrei Florea, Radu Nitescu, Horia Şerban (Bucureşti), Mihnea Bâlici şi Iris Nuţu (Piatra Neamţ) au împărţit exerciţiile de scris în acest an în sala de la Hotelul Valahia. „Să scriu pentru exerciţiul ăsta a fost puţin self destructive. A trebuit să înfrunt nişte frustrări şi să încerc să le accept înainte să pot să le traduc, să le notez” explica Iris (Premiul Centrului Judeţean de Cultură) după secţiunea de scris terapeutic propusă în debutul atelierului de psihoterapeutul Iulia Stoian.

  Continuare

Sezon de festivaluri de poezie prin România

Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.

 

Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte

Tu cum recunoşti poezia?

 

Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.

Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Continuare

Poezia e la Bistriţa şi în vara lui 2014

afis-poezia-e-la-bistrita-2014-blog2Acum câţiva ani m-am numărat printre invitaţii festivalului „Poezia e la Bistriţa”, una dintre puţinele manifestări de poezie româneşti care ştiu să combine calitatea poetică şi priceperea organizatorică. Mă bucur să văd că demersul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud şi al Societăţii de Concerte Bistriţa continuă cu ediţia a VIa adunând nu doar poeţi din România ci şi din străinătate. Anul acesta, povestea se întâmplă între 17 şi 20 iulie, pe lângă lecturile de poezie din celebra deja Sinagogă (unul dintre cele mai ofertante spaţii culturale din România), fiind programate dezbateri şi recitaluri muzicale. Toţi cei care cred că poezia are o problemă legată de audienţă ar putea să treacă pe la oricare din manifestările programate în cadrul acestui eveniment. Jazz, muzică clasică şi un prozator de primă mărime (Petru Cimpoeşu) invitat între poeţi, moderatori pe care şi i-ar dori oricine la dezbaterile sale (Radu Vancu, Luiza Vasiliu), experimente electronice (Lethal Procedures cu obsedanta voce a Deliei Andrieş, cu claviatura lui Miriam Toma şi intervenţiile poetice marca Sorin DespoT şi Claudiu Komartin) şi lecturi cinstite cu invitaţi ca directorul Literaturhaus  (poetul german născut în România Ernest Wichner), cu unul dintre iniţiatorii fracturismului (Dumitru Crudu), cu faimosul Mircea Dinescu, dar, mai ales, cu o parte dintre autorii de poezie care ţin prim-planul debuturilor din ultimii ani (Andrei Dósa, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ioana Dunea, Aleksandar Stoicovici, Ștefan Baghiu) sunt tot atâtea argumente pentru ţinuta acestui festival. Încă de la prima ediţie, materialele promoţionale şi tot ce ţine de grafica implicată în eveniment sunt legate de arta Anei Toma pe care o ştiţi şi de pe coperta volumului meu “poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti”.

Programul festivalului 2014

 

 JOI, 17 IULIE 2014

• la Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa
17:00 – 17:30
Deschiderea festivalului şi prezentarea invitaţilor.
Acordarea Premiului Librarul anului: Valentin Derevlean

17:30 – 19:00
LECTURI:
Ionel Ciupureanu, Raluca Boantă, Florin Iaru, Domnica Drumea, Dumitru Crudu, Ruxandra Cesereanu
moderator: Radu Vancu
Continuare