Arhive etichete: Irina Petraş

Zilele Eminescu 2025 au invitați, nominalizați, dar fără debutanți

Zilele Eminescu 2025 au invitați, nominalizați. Dar anul acesta ceremonia este fără debutanți. Cel mai probabil, premiul Eminescu acordat Cărților de debut în poezie, Opus Primum, ar urma să fie organizat la vară de Memorialul Ipotești.

Zilele Eminescu au în spate în 2025, în perioada 14-17 ianuarie, Memorialul Ipoteşti − Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, Consiliul Judeţean Botoşani și Primaria Municipiului Botoşani. Gala Premiilor Culturii Naționale este dublată în 2025 de conferințe și dezbateri, lecturi de poezie și discuții, recitaluri și concerte, un salon al editurilor, expoziții de artă contemporană și o serie de vizite în atelierele artiștilor botoșăneni, anunță presa locală.

O singură poetă este nominalizată la Pemiul Eminescu Opera Omnia

”Șapte poeți sunt pe lista scurtă a nominalizărilor pentru Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu – Opera Omnia, laureatul urmând să fie anunțat la Botoșani pe 15 ianuarie, la cea de a XXXIV-a ediție, în cadrul unei Gale de decernare”, potrivit acelorași surse.  Grete Tartler este singura poetă prezentă pe lista de nominalizați pentru Marele Premiu Mihai Eminescu Opera Omnia. Alături de ea se regăsesc Marian Drăghici, Cassian Maria Spiridon, Arcadie Suceveanu, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu. Lista include nu doar o singură poetă nominalizată ci și un singur poet care se regăsește în programul evenimentelor. Desigur acest lucru nu înseamnă că este sigur cine va primi trofeul. Mai multe detalii și programul exact vin mai jos.

Continuă lectura Zilele Eminescu 2025 au invitați, nominalizați, dar fără debutanți

USR şi extremismul în calitate de coadă de topor. O scrisoare către membrul USR cu cotizaţia la zi

Dragă membrule,

Membrul meu drag şi respectat, cum ar veni, ca nu cumva să fiu acuzat de sfidarea organizaţiei,

după cum ştii, Uniunea Scriitorilor din România refuză dialogul cu cei care nu îi sunt membri, în afara cazului în care „nemembrii” pot să înlesnească orientarea unor fonduri spre interesele anumitor părţi ale organizaţiei. Cum este cazul deţinătorilor de funcţii publice.

Deşi, prin statut, USR îşi interzice „activităţi contrare demnităţii şi libertăţii umane, precum şi libertăţii de opinie şi de expresie”, ultimii ani ai preşedinţiei lui Nicolae Manolescu au perfecţionat un sistem de atacuri la persoană împins de curând până la manifestări neaşteptate (chiar dacă nu complet originale).

Cum nu sunt membru USR şi nu fac parte nici din Grupul pentru Reforma Uniunii Scriitorilor m-a interesat să văd care sunt motivele neînţelegerilor dintre reformatori şi organizaţie.

Acuzaţii şi tradiţii

Pe de o parte, reformatorii, membri şi nemembri ai Uniunii Scriitorilor, reproşează lucruri care au pornit de la abuzurile legate de decernarea diferitelor premii literare şi merg până la detalii tehnice care pun sub semnul întrebării legalitatea actualei formule organizaţionale din USR. De cealaltă parte, răspunsul este cu adevărat continuatorul unei tradiţii în domeniu: „n-am auzit de ăştia care ne contestă”, „antisemiţii”(„bine, nu ei, dar prietenii lor de pe facebook…”), „mâinile murdare” etc. (lucruri care sună cunoscut mai ales celor care au văzut în ce fel a fost Paul Goma, „încurajat” să plece din România de aceeaşi Uniune a Scriitorilor). Continuă lectura USR şi extremismul în calitate de coadă de topor. O scrisoare către membrul USR cu cotizaţia la zi

Fața publică a poeziei (C)

(continuare de aici -A– si de aici -B-)

Jena poetică 1. Serbări (fictiv)

Discuţiile despre poezie în spaţiul public sunt foarte repede expediate prin respingere sau laude. Ca în orice domeniu, cea mai mare parte a creaţiilor sunt considerate slabe, dar exploziile de sarcasm sunt rezervate cazurilor în care sunt implicate persoane deja cunoscute din alte domenii. De obicei, explicaţia cea mai la îndemână pentru eşecurile poetice este confuzia între poezie şi instrumentele acesteia. Aşa cum tăiatul porcului de Crăciun cu un instrument chirurgical nu este garanţia unui act specializat, nici fluturarea metaforelor ori chinuirea rimei nu creează poezie din rugimente sentimentale. Poezia erotică este scuza cea mai întâlnită pentru livrarea de text drept poezie. Uneori situaţiile sunt paradoxale. La Cluj, reputaţia profesională a Oanei Boc, soţia primarului, era legată în mod fericit de cariera de profesor. Lansarea volumului „Scara” (Editura Eikon, 2013) a fost însoţită şi de susţineri neaşteptate. D.R.Popescu încerca să explice: „Îmi place în scrisul Oanei Boc faptul că mă determină să ţin cont, de la începutul şi până la sfârşitul versurilor din Scara – de Penelopa, regina ce nu se înstrăinează o clipă de propria sa geografie ereditară! […] Penelopa, aşteptându-l pe Ulise, plină de anxietăţi cu focalizări multiple, vede în sine ceea ce este invizibil pentru regii peţitori: că, fără iubire, totul nu reprezintă nimic!“. Nici măcar un lingvist şi poetician ca Mircea Borcilă nu se jenează să remarce „spontaneitatea originară” atinsă de poetă prin versuri ca: Continuă lectura Fața publică a poeziei (C)