Arhive etichete: Ruxandra Cesereanu

Armata cu care am cucerit lumea înainte să o dau înapoi celor de care începeam să mă îndrăgostesc

10407671_843375132374894_9218517901212509123_nLa invitaţia Ruxandrei Ceseranu am pus în legătură treaba mea cu poezia cu nebuniile consecvente ale copilăriei. Şi textul pe care l-am trimis îl vedeţi mai jos. Priviţi-o ca pe o avanpremieră a revistei Steaua 1-2 / 2015. Tema era SCRIITORI, JUCĂRII, COPILĂRIE iar din grupajul pe care o să-l găsiţi în publicaţia care va începe curând să circule mai apar T.O. Bobe, Veronica D. Niculescu, Ion Vianu, Mariana Codruţ, Dora Pavel, Calin-Andrei Mihailescu, Radu Pavel Gheo, Simona Sora, Andrei Codrescu, Ioana Nicolaie, Simona Popescu, Corin Braga, Doru Pop, Corina Sabau, Stefan Manasia, Andra Rotaru, Margento Romania, Moni Stanila, Banciu Carmen-Francesca, Peter Demeny, Radu Vancu, Marius Chivu, Romulus Bucur, Cosana Nicolae Eram, Tudor Cretu, Svetlana Cârstean & Ruxandra Cesereanu însăşi. Tabloul a fost pus la punct de graficianul Octavian Bour.

Din păcare nu am nicio fotografie cu soldăţeii în jurul cărora se învârteau jocurile mele. Dar imaginea de când aveam pe undeva pe la doi ani a prins primele jucării pe care mi le amintesc: Minnie, Micul Oşean şi Mieluşelul. De fapt, în fotografie, jucăriile sunt puse pe o ladă lucioasă care s-a aflat mulţi ani după la capătul patului şi care, în timpul războaielor cu soldăţeii (care se numeau pentru mine „cowboy” chiar dacă erau indieni sau luptători din războiul Civil American ori soldaţi din al doilea război mondial) se transforma, pe rând, fie în tanc, ori în diligenţa din celebrul film al lui John Ford. Aşadar, personajul principal al fotografiei pe care o alătur nu sunt nici eu, nici jucăriile, ci lada aceea care găzduieşte pe capac micul meu regiment de jucării. Continuă lectura Armata cu care am cucerit lumea înainte să o dau înapoi celor de care începeam să mă îndrăgostesc

Fața publică a poeziei (C)

(continuare de aici -A– si de aici -B-)

Jena poetică 1. Serbări (fictiv)

Discuţiile despre poezie în spaţiul public sunt foarte repede expediate prin respingere sau laude. Ca în orice domeniu, cea mai mare parte a creaţiilor sunt considerate slabe, dar exploziile de sarcasm sunt rezervate cazurilor în care sunt implicate persoane deja cunoscute din alte domenii. De obicei, explicaţia cea mai la îndemână pentru eşecurile poetice este confuzia între poezie şi instrumentele acesteia. Aşa cum tăiatul porcului de Crăciun cu un instrument chirurgical nu este garanţia unui act specializat, nici fluturarea metaforelor ori chinuirea rimei nu creează poezie din rugimente sentimentale. Poezia erotică este scuza cea mai întâlnită pentru livrarea de text drept poezie. Uneori situaţiile sunt paradoxale. La Cluj, reputaţia profesională a Oanei Boc, soţia primarului, era legată în mod fericit de cariera de profesor. Lansarea volumului „Scara” (Editura Eikon, 2013) a fost însoţită şi de susţineri neaşteptate. D.R.Popescu încerca să explice: „Îmi place în scrisul Oanei Boc faptul că mă determină să ţin cont, de la începutul şi până la sfârşitul versurilor din Scara – de Penelopa, regina ce nu se înstrăinează o clipă de propria sa geografie ereditară! […] Penelopa, aşteptându-l pe Ulise, plină de anxietăţi cu focalizări multiple, vede în sine ceea ce este invizibil pentru regii peţitori: că, fără iubire, totul nu reprezintă nimic!“. Nici măcar un lingvist şi poetician ca Mircea Borcilă nu se jenează să remarce „spontaneitatea originară” atinsă de poetă prin versuri ca: Continuă lectura Fața publică a poeziei (C)

Ce poate face din poezie un festival de profil când se întâmplă la Sibiu

Anul trecut am răsfoit antologia care a fost rezultatul Festivalului Internaţional de poezie de la Sibiu şi m-am bucurat că, în sfârşit, un eveniment românesc reuşeşte să lase în urmă ceva concret legat de întâlnirile poeţilor pe care îi adună. Sibienii revin şi în acest an în postura de gazde pentru cea mai consistentă selecţie de poeţi străini pe care i-am văzut vreo dată în România. Timp de trei zile, poezia petrece la Sibiu în cinci evenimente la care mă bucur că pot să asist.

Dacă poeţii străini sunt ceva ce rar întâlneşti la festivalurile de la noi, lista invitaţilor autohtoni raspund la întrebări legate de mersul poeziei româneşti ieri, azi şi mâine, autori ca Mircea Cărtărescu sau Dumitru Crudu stând bine alături de Marius Chivu sau Ioana Nicolae şi Ionel Ciupureanu dar şi cu detaşamentul Zonei Noi cu poeţi care abia au început să publice primele volume, dar deja au stiluri uşor de recunoscut. Eu mă pregătesc pentru povestea de sâmbătă dimineaţă cu o selecţie din Sexul Brâncuşi, punerea în scenă a poeziei cu care o să închei luna septembrie.

Dintre toate lucrurile care se pot întâmpla cu poezia, selecţia şi programarea lecturilor la Sibiu ridică foarte sus standardul evenimentelor de gen de la noi. În afara poeţilor pe care îi puteţi regăsi mai jos, Festivalul se bucură şi de prezenţa lui Bas Kawakman, directorul Poetry International Foundation din Rotterdam, organizaţia din spatele celei mai cuprinzătoare manifestări de profil din spaţiul european.

L.E. Nu stiu cum dar nu am scris mai sus de afisul Anei Toma. Grafica ei a sarit mereu in ochi fie ca e vorba despre design de carte, fie ca vorbim despre afise. De data aceasta… pare sa fi mers si mai departe. Culoarea verde de pe manerele farelor de calcat cu talpile desfasurate in pagini se regaseste in numele tarilor din care vin poetii invitati la Sibiu. Si exact asta astept de cate ori merg la un festival unde autori de poezie din mai multe tari promit lecturi relevante din poezia de azi. Am trait asta si la Ars Poetica in Bratislava si in Berlinm, cand Lirikline aniversa un deceniu de activitate… Poezia buna ramane legata de tara pe care o reprezinta dar isi desface fatetele atat de departe de presiunile si prejudecatile uniformizante si (inter)nationale ca ai senzatia ca esti nu doar in locul ci si in momentul potrivit.

Pe larg:

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE POEZIE DE LA SIBIU
Ediția a III-a, 19-21 septembrie 2014festivalul international de poezie de la sibiu

Vineri, 19 septembrie, Librăria Humanitas „Constantin Noica”, ora 18
Deschiderea Festivalului

Florin Iaru
Stanka Hrastelj (Slovenia)
Emilian Galaicu-Păun (Republica Moldova)
Ionel Ciupureanu
Kateryna Babkina (Ucraina)
Marius Chivu
David Baker (SUA)

Sâmbătă, 20 septembrie, Librăria Humanitas „Constantin Noica”, ora 11

Arturo Sánchez (Spania)
Rita Malhotra (India)
Răzvan Țupa
Matei Hutopila
Paul Jeute (Germania)
Tara Skurtu (SUA)
Dumitru Crudu (Republica Moldova)

Sâmbătă, 20 septembrie, Librăria Humanitas „Constantin Noica”, ora 18

Vasilis Amanatidis (Grecia)
Ioana Nicolaie
Page Starzinger (SUA)
Amir Or (Israel)
Ruxandra Cesereanu
Gökcenur C. (Turcia)
Mircea Cărtărescu

Duminică, 21 septembrie, Librăria Humanitas „Constantin Noica”, ora 11

Zona nouă. Prezentarea grupului & lecturi:
Vlad Pojoga
Cătălina Stanislav
Daniel Coman
Krista Szöcs
Sînziana Șipoș
Andrei Șerban

Duminică, 21 septembrie, Welt Kultur, ora 20

Beat Bukowski. Spectacol pe texte de Charles Bukowski susținut de Claudiu Fălămaș

Închiderea Festivalului

Poezia e la Bistriţa şi în vara lui 2014

afis-poezia-e-la-bistrita-2014-blog2Acum câţiva ani m-am numărat printre invitaţii festivalului „Poezia e la Bistriţa”, una dintre puţinele manifestări de poezie româneşti care ştiu să combine calitatea poetică şi priceperea organizatorică. Mă bucur să văd că demersul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud şi al Societăţii de Concerte Bistriţa continuă cu ediţia a VIa adunând nu doar poeţi din România ci şi din străinătate. Anul acesta, povestea se întâmplă între 17 şi 20 iulie, pe lângă lecturile de poezie din celebra deja Sinagogă (unul dintre cele mai ofertante spaţii culturale din România), fiind programate dezbateri şi recitaluri muzicale. Toţi cei care cred că poezia are o problemă legată de audienţă ar putea să treacă pe la oricare din manifestările programate în cadrul acestui eveniment. Jazz, muzică clasică şi un prozator de primă mărime (Petru Cimpoeşu) invitat între poeţi, moderatori pe care şi i-ar dori oricine la dezbaterile sale (Radu Vancu, Luiza Vasiliu), experimente electronice (Lethal Procedures cu obsedanta voce a Deliei Andrieş, cu claviatura lui Miriam Toma şi intervenţiile poetice marca Sorin DespoT şi Claudiu Komartin) şi lecturi cinstite cu invitaţi ca directorul Literaturhaus  (poetul german născut în România Ernest Wichner), cu unul dintre iniţiatorii fracturismului (Dumitru Crudu), cu faimosul Mircea Dinescu, dar, mai ales, cu o parte dintre autorii de poezie care ţin prim-planul debuturilor din ultimii ani (Andrei Dósa, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ioana Dunea, Aleksandar Stoicovici, Ștefan Baghiu) sunt tot atâtea argumente pentru ţinuta acestui festival. Încă de la prima ediţie, materialele promoţionale şi tot ce ţine de grafica implicată în eveniment sunt legate de arta Anei Toma pe care o ştiţi şi de pe coperta volumului meu „poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti”.

Programul festivalului 2014

 

 JOI, 17 IULIE 2014

• la Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa
17:00 – 17:30
Deschiderea festivalului şi prezentarea invitaţilor.
Acordarea Premiului Librarul anului: Valentin Derevlean

17:30 – 19:00
LECTURI:
Ionel Ciupureanu, Raluca Boantă, Florin Iaru, Domnica Drumea, Dumitru Crudu, Ruxandra Cesereanu
moderator: Radu Vancu
Continuă lectura Poezia e la Bistriţa şi în vara lui 2014