Pentru 2025 sunt 9 nominalizări pentru Premiul „Gheorghe Iova TEXTUARE” 2025 pentru experiment în literatură.
Nominalizare la Premiul pentru experiment în literatură „Gheorghe Iova Textuare” 2025: Adela Holdon – „ÎNSINGURARE” (editura Fractalia, 2024) pentru investigația vizuală a narațiunii între copertele unui volum esențial liric.
„Ar fi foarte trist dacă inteligența artificială s-ar simți singură. Într-un fel mi-ar umaniza-o prea mult ca să mai pot să-i răspund pasiv-agresiv când îmi zice prostii”
Arhive etichete: grafică
EU ȘI REGELE DAVID: Grafică psaltică de Romeo Andronic
EU ȘI REGELE DAVID este o expoziție care prezintă Grafică psaltică de Romeo Andronic, în perioada 17 octombrie – 3 noiembrie 2024, la Sala Tancred Bănățeanu din Muzeul Național al Țăranului Român, arată un comunicat.
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 17 octombrie 2024, de la ora 18.00, la Sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției Eu și Regele David. Grafică psaltică de Romeo Andronic.
Expoziția este rodul unei preocupări de câteva decenii a artistului, constând în citirea repetată a Psaltirii și studierea mai multor comentarii făcute psalmilor de anumiți Sfinți, enumerând doar câțiva dintre ei: Ioan Gură de Aur, Atanasie, Chiril al alexandriei, augustin, Nicolae Velimirovici, Eusebiu și nu în ultimul rând comentarii ale unor teologi contemporani. Materializarea acestei strădanii s-a concretizat în realizarea mai multor sute de desene din care au fost selectate 151 de planșe, corespunzând fiecărui psalm, și o suită de desene care însoțesc, pe alocuri, textele versetelor tipărite în album.
inspirația necesară creionării reprezentărilor prezente în expoziție a fost declanșată de plasticitatea scrierilor psaltice. O muncă inspirată a condus la descoperirea sensurilor, de multe ori bine ascunse în versetele psalmilor. Romeo Andronic a urmărit ca reprezentările să inducă privitorului o senzație de liniște și calm, iar pentru atingerea acestui scop a ales o exprimare suplă, scuturată de multe detalii, compoziții clare și simple care să conducă spre esență. Artistul s-a preocupat de redarea unor stări psihice, interioare, ale personajelor desenate, realizate prin atitudinea și mișcarea lor sau prin expresivitatea portretelor. Drept exprimare artistică a folosit desenul, tocmai pentru faptul că este fundamentul artelor plastice. Subordonat aceluiași obiectiv, s-a folosit doar de raportul alb-negru, prezența culorii pe simeze fiind extrem de redusă, limitată la câteva accente cromatice și acelea foarte pastelate, în câteva dintre lucrările expuse.
Subiectele unora dintre lucrări sunt tributare scenelor tradiționale prezente pe zidurile bisericilor, dar cele mai multe sunt compoziții noi, cu alăturarea de personaje din prima și a doua parte a Bibliei creștin ortodoxe. Putem spune că demersul artistic al lui Romeo Andronic duce, din acest moment, la îmbogățirea consistentă a iconografiei psalmilor, iar prin ceea ce a creat se alătură îndemnului pe care ni-l face David în psalmii săi, cu privire la ruga neîncetată pentru atingerea unei vieți spirituale înalte.
Ulterior absolvirii Artelor Plastice, în 1973, Romeo Andronic s-a specializat în pictură murală religioasă și restaurare pictură murală medievală. În perioada practicării picturii și restaurării murale nu a întrerupt niciun moment activitatea din atelierul de creație, singura problemă fiind apariția mai rară pe simezele sălilor de expoziții.
Expoziția va putea fi vizitată în Sala Tancred Bănățeanu, până în ziua de 3 noiembrie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
Sezon de festivaluri de poezie prin România
Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.
Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte
Tu cum recunoşti poezia?
Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.
Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Continuă lectura Sezon de festivaluri de poezie prin România