Arhive etichete: Marea Britanie

Bucureștiul găzduiește o nouă ediție a UrbanEye Film Festival

Bucureștiul găzduiește o nouă ediție a UrbanEye Film Festival, arată un comunicat. Tema ediției: comunitatea și binele comun • filme documentare din întreaga lume •  filme de arhivă, digitalizate și difuzate în premieră • ateliere dedicate educației pentru mediul construit • tururi ghidate • dezbateri la care participă profesioniști, actori urbani și locuitori ai orașului

În perioada 6-10 noiembrie, în capitală va avea loc cea de-a XI-a ediție a UrbanEye Film Festival, proiect unic dedicat filmului, arhitecturii și urbanismului. Timp de cinci zile, cinefilii pasionați de documentare, precum și cei interesați de subiecte din sfera arhitecturii, urbanismului, antropologiei, sociologiei sau politicilor publice au ocazia să ia parte la nu mai puțin de 15 proiecții, la Cinema Elvire Popesco și ARCUB.

Programul include o selecție bogată de documentare din întreaga lume, filme din Franța, Germania, Olanda, Marea Britanie, Spania, Statele Unite ale Americii, Canada, Brazilia, Mexic și România, care pun în prim-plan subiecte legate de orașe, arhitectură, comunități și transformările care modelează viața urbană.

„De peste un deceniu, prin festivalul UrbanEye ne dorim să arătăm că orașul și arhitectura nu trebuie privite ca subiecte de nișă. Ele ne aparțin în egală măsură tuturor și poate că ar fi bine să reflectăm mai des asupra lor – în felul acesta, contribuim la aducerea împreună a locuitorilor, dar și la înțelegerea proceselor transformatoare ale orașelor.

Cum facem locuitul împreună mai bun? și Cum facem locuitul mai bun, împreună? sunt două întrebări-cheie la care ne propunem să reflectăm de-a lungul celor cinci zile ale celei de-a XI-a ediții ale UrbanEye Film Festival”, a declarat Monica Sebestyen, co-fondatoare a Festivalului.

Tema ediției din acest este comunitatea și binele comun, iar programul pregătit abordează subteme precum accesibilitatea spațiilor publice pentru persoanele vulnerabile, reziliența comunităților și a indivizilor, dar include și filme-portret dedicate unor arhitecți celebri sau unor clădiri iconice.

Selecția de filme reunite în secțiunea „Spații pentru fiecare” reunește documentare care ne provoacă să privim arhitectura prin ochii celor mai vulnerabili și să regândim felul în care sunt proiectate spațiile publice pentru persoanele cu dizabilități. Cum putem construi orașe care să includă pe toată lumea? Cum poate arhitectura influența fericirea? – două întrebări-cheie care își pot găsi răspuns la proiecțiile și dezbaterile reunite sub această temă.

Secțiunea „Oameni și comunități care schimbă orașe” grupează filme documentare care spun povești despre rezistență, solidaritate și puterea colectivă, acolo unde comunitatea se unește pentru a proteja ceea ce contează cel mai mult. Când un singur om are o inițiativă, o întreagă comunitate îi poate urma exemplul – acesta ar putea fi firul-roșu al documentarelor reunite în cadrul acestei secțiuni tematice.

Cel de-al treilea calup, „Portrete”, includeo selecție de filme care portretizează personalități și creații iconice, oferindu-ne o privire intimă asupra muncii și viziunii arhitecților care au lăsat o amprentă puternică asupra lumii: un om, o clădire, o viață întreagă dedicată arhitecturii.

Sunt subiecte asupra cărora organizatorii ne propun să reflectăm atât prin proiecții, cât și prin intermediul dezbaterilor care le însoțesc, dialoguri la care iau parte actori urbani, locuitori ai orașului și profesioniști: arhitecți, istorici, antropologi, critici și regizori de film.

Și în acest an, mai multe filme de arhivă au fost digitalizate și vor fi proiectate în premieră la UrbanEyeFilm Festival București. Sub tema „Orașul socialist: inginerie socială și implicare civică”, vor fi proiectate la Cinema Elvire Popesco 20 de scurtmetraje – o selecție curatoriată de Ana Szel și Andrei Rus. Sunt pelicule despre București care sondează raportul dintre autoritățile și cetățenii perioadei socialiste în construirea unei „noi” societăți, urmărind descrierea practicilor de negociere și de colaborare între acestea.

Cele două serii de proiecții dedicate filmelor de arhivă sunt însoțite de o amplă dezbatere: „Explorări ale orașului în filmele de arhivă”, la care vor lua parte Bogdan Iancu (antropolog), Ștefan Bosomitu (istoric), alături de cei doi curatori. Moderatori: arhitecții Irina Tulbure și Alex Axinte. Totodată, filmele de arhivă constituie și criteriul după care au fost decupate traseele tururilor ghidate prezente în programul ediției din acest an a UrbanEye Film Festival.

Grija pentru cunoașterea valorii arhitecturii, design-ului și a urbanismului de către publicul tânăr reprezintă o preocupare constantă a echipei UrbanEye Film Festival. Ca și la edițiile anterioare, alături de echipa De-a Arhitectura, programul ediției din acest an include două ateliere de design de mobilier urban, dedicate copiilor, pe mai multe grupe de vârstă: „De-a designul de mobilier urban”.

Deschiderea oficială a ediției din acest an a UrbanEye Film Festival va avea loc miercuri, 6 noiembrie, de la ora 18.30, la Cinema Elvire Popesco, cu documentarul Living Together: The Story of De Warren. Proiecția filmului este urmată de o discuție la care vor participa regizorul Sam van Zoest, Sarah van Ierlant, membră a comunității prezentate în film, și arhitectul Lucian Luță.

Detalii despre filme din program și bilete, pe site-ul oficial al proiectului, www.urbaneye.ro.

UrbanEye Film Festival, organizat de Asociaţia ARTA în dialog, reunește activități complementare care promovează abordarea temelor despre oraș și viața urbană prin intermediul filmului, din dorința de a contribui la conștientizarea și la creșterea numărului de dezbateri pe subiecte de actualitate legate de mediul construit, un subiect care, în mod direct sau indirect, ne influențează viața de zi cu zi.

Festivalul a avut prima ediție în București în 2014, dezvoltându-se apoi și în alte orașe precum Cluj. Anul acesta, alături de Street Delivery, a avut loc prima ediție a UrbanEye Film Festival la Reșița.

Sezon de festivaluri de poezie prin România

Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.

 

Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte

Tu cum recunoşti poezia?

 

Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.

Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Continuă lectura Sezon de festivaluri de poezie prin România

Poetul pe care nu îl ştiţi: Dan Dediu, câştigător multiplu la poezie

Dan Dediu este un poet de care aţi avut foarte rar ocazia să auziţi. La Târgovişte, în cadrul concursului rezervat autorilor nedebutaţi încă (Zilele Constantin Virgil Bănescu) s-a numărat de două ori printre autorii câştigători. S-a născut în Bârlad pe 15 martie 1986 şi acum lucrează ca acum agent de vânzări. În trecut a fost barman, a lucrat în construcţii, la o sala de jocuri de noroc, şi altele. Nu trebuie să îl confundaţi cu mult mai cunoscutul compozitor de muzică contemporană.

 

Totem&taboo

Ea mi-ar spune: Forget the punk, I pack the funk,

când aș privi orașul noaptea de pe balcon, cu un pet de bere lângă,

așteptând dimineața să înghită valuri de memorie,

când, pe hol, aproape să ieșim pe ușă, aș uita să îi adaug cărțile preferate

în geamantan,

când mi-aș desfășura lejer alte obiceiuri și ea s-ar simți neglijată pe canapea,

butonând telefonul.

Ea mi-ar spune: You gotta keep the devil way down

in the hole

(cu o voce alintată),

pe ecran ar rula Coffee and Cigarettes-ne-am simți

la rândul nostru filmați de undeva din stradă,

și reflectorul ar străluci până în cameră, ca un meteorit înainte de explozie-

ea ar purta ochelarii de citit, părul desprins,

și blândă, aproape somnoroasă,

și-ar sprijini obrazul de umărul meu și mi-ar descleșta încet pumnul.

Ea ar găti papară și s-ar foi prin bucătărie, eu aș privi-o cu nerăbdarea

unui luptător de K1,

aș privi-o ca un scriitor sud-american gâfâind în fața mașinii de scris,

cu un trabuc în gură și un harem de pisici în jur,

într-un moment de writing block-

ea ar aranja tacâmurile pe masă, eu i-aș săruta gâtul și umerii,

mi-aș coborî mâna între coapsele ei.

Ea mi-ar spune: The richest man in Babylon,

și mi-ar sări în brațe

ca o fetiță autistă, plină de bucurie-

am fi ca doi naufragiați uitați de ani în sălbăticie,

noaptea foșnetul copacilor și haitele de animale în căutare

de hrană,

și lumea de dincolo de ape,

și limba pe care o vorbeam.

 

 

dan dediu 2Am văzut că ai mai participat la concursuri de poezie de-a lungul timpului. Cum le alegi şi în ce fel te-au influenţat aceste participări?

Dan Dediu: Nu am făcut o triere riguroasă în sensul ăsta. Dacă aveam texte noi şi găseam pe net vreun concurs în perioada aia, trimiteam. Am trimis şi unde nu avea loc ce scriam eu, din curiozitate, în primul rând, şi pentru bani. Am fost surprins să iau un premiu prin liceu cu un text despre moartea antivirusului RAV(printre altele la fel de bizare). Nu am fost prezent acolo, aşa că mi-au trimis diploma la liceu. Diriga tot încerca să afle cine mai e Dan Dediu în liceul ăla, că n-are cum să scrie poezie cineva de la Sport. La Târgovişte, la Moştenirea Văcăreştilor, am luat un premiu special şi la Piteşti anul trecut, tot ceva de genul. Cred că astea sunt, şi cele două premii de la Zilele de poezie Constantin Virgil Bănescu. De la ultimul, pot să spun că mă întorceam acasă mai încărcat cumva. Celelalte cred că erau doar pretexte pentru unii-alţii să-şi promoveze cărţile.

În ce fel vezi poezia ta în raport cu dezbaterile și proiectele de promovare colective (festivaluri, concursuri) care au loc azi?

Dan Dediu: Le văd cam aşa: fiecare îşi aduce odrasla (adică poezia) şi dacă se aseamănă cu alte odrasle, se combină. Unele deja sunt combinate dinainte. Altele rămăn necombinate, pentru că nu e locul lor acolo. Dar nu e foarte relevant, pentru că se pot combina în altă parte. Anul trecut, în cadrul unui colocviu la Oradea, am avut ocazia să stau la masă cu Vasile Leac şi Vlad Moldovan. Şi erau nişte discuţii interesante. Atunci cred că aş fi vrut să-mi chem şi eu odrasla s-o combin pe acolo.

  Continuă lectura Poetul pe care nu îl ştiţi: Dan Dediu, câştigător multiplu la poezie

Tarkovski si Borsec cu poezie la Carturesti Palas in Iasi

Sâmbătă, 25 ianuarie, de la ora 16, va avea loc în Iaşi, la librăria Cărtureşti Palas, un eveniment cultural dedicat memoriei marelui regizor Andrei Tarkovski, organizat de editura Adenium şi revista Timpul. În cadrul manifestării (discuţii, recital poeme, videoproiecţii) va fi lansată ediţia a doua a antologiei de poezie Inside Zone, editată de grupul literar sucevean Zidul de Hârtie. Volumul, în română şi engleză, cuprinde poeme scrise în timpul unei rezidenţe de creaţie de poeţii Omar Bhatia, Cliff Forshaw (Marea Britanie), Mathura (Estonia), Florin Dan Prodan şi George Serediuc. Volumul este un experiment poetic provocat de un topos unic şi plin de nostalgie, Borsecul de după 2000, de asemănarea izbitoare cu peisajul şi simbolistica Zonei din capodopera tarkovskiană, filmul Călăuza. La manifestare sunt invitati Emil Brumaru, Liviu Antonesei, Mihai Vacariu, Sorin Bocancea.