Arhive etichete: cultura

Sezon de festivaluri de poezie prin România

Deşi este un gen literar despre care se spune de obicei că nu prezintă interes pentru public, întâmplarea a făcut că luna mai adună nu mai puţin de patru festivaluri româneşti dedicate poeziei. O trecere în revistă a programului fiecărei manifestări poate să atragă atenţia asupra felului în care este tratată poezia azi chiar de cei care îşi asumă rolul de promotori ai genului în România. Am păstrat mai jos multe dintre formulările din comunicatele de presă ale organizatorilor pentru a putea remarca cât drum are de parcurs poezia românească până la reflectarea normală a propriilor evenimente pornind de la diferite clişee sforăitoare.

 

Zilele de poezie „Constantin Virgil Bănescu” la Târgovişte

Tu cum recunoşti poezia?

 

Undeva în zona locurilor comune din orice vreme şi-a făcut tabără prejudecata potrivit căreia poezia ar fi într-un singur fel. Anul acesta, dintre cele 52 de grupaje trimise la concursul din cadrul Zilelor de poezie „Constantin Virgil Bănescu” am adunat mai bine de 20 de serii de poeme care ar fi putut să câştige fără probleme orice premiu. Fiecare dintre cei pe care deopotrivă juriul dar şi premiile speciale i-au selectat propun maniere cât se poate de diferite de formulare şi de recunoaştere a poeziei.

Pornită de la un fragment al Marianei Marin, poezia Biancăi Gheorghiulescu exersează versificarea secvenţelor şocante: „seara când mama spală pe jos cu clor/ schimbă micuţul apartament într-un spital/ din care gândacii ies în colonii nu e nimic/ care să mă sperie mirosul ăsta e ca un somnifer bun”. Nota confesivă a discursului este topită într-un flux continuu de verificare a reperelor„tata îmi scrie mesaje obsesiv pe care/ le citesc în micile pauze când mă prefac puternică”. Astfel, poezia îşi primeşte spaţiul de care are nevoie. Citește în continuare Sezon de festivaluri de poezie prin România

Constitutia Romaniei despre Cultura

O să fiu scurt. Asta spune Constituţia despre Stat şi cultură în România:

ARTICOLUL 33
(1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.

(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.

(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.

Nu e cu „sau” şi nici cu „ori”.

Să spui că promovarea valorilor în lume se limitează la comunităţile româneşti şi că protejarea şi conservarea moştenirii culturale se poate face fără dezvoltarea creativităţii contemporane, ori că nu ar fi treaba statului să facă asta pare foarte frumos împotriva constituţiei. Atât.

P.S. după ce ne facem mari, poate o să avem timp să discutăm şi despre faptul că „valori culturale” nu este egal cu „nume” sau „păreri” ci, mai degrabă, trimite la concepte şi accente.

poetici si poezie (5)

ryme

Printre lucrurile care ma intereseaza tot mai mult se numara tot felul de aspecte formale legate de poezie. Poti sa ma vezi aproape zilnic numarand silabe sau cuvinte sau calculand accente si gasind tot felul de tipuri de rima. Pana acum nu m-a prea interesat rima, si nici n-am dispretuit-o cu prea mult spor. Mi se parea pur si simplu o poveste care nu ma priveste. Departe de mine ideea ca doar poezia cu rima e adevarata. Mai degraba ma intereseaza rima ca un instrument al poeziei ca oricare altul, ca o imagine sau ca o figura de stil (acum drept sa spun acestea din urma au ramas pentru mine rudele sarace ale poeziei, dar o sa revin). Citește în continuare poetici si poezie (5)